15 aprilie 2024, ora 16:01

Fostul șef al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Oleg Tofilat, consideră ineficientă activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Procuraturii Anticorupție (PA) și Centrului Național Anticorupție (CNA). Acesta menționează că în prezent „aceste instituții nu livrează”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

„Consider că activitatea SIS, CNA, PA aduce mult mai multă nocivitate și pagube decât folos. Spuneți vreun caz notoriu când acei care fură au făcut pușcărie. Aceste instituții nu livrează. Eu în calitate de autor pe rapoarte de anchete parlamentare pe privatizarea Air Moldova, concesiunea gărilor, unde am indicat pas cu pas unde au avut loc inegalitățile și incoerențele - până azi nu am văzut nimic, nu am văzut niciun efect, nici măcar nu am fost invitat să le „descos” pentru cei din PA și CNA”, a declarat Tofilat.

Totodată, cât despre persoana cu funcție de conducere din cadrul SIS, delegată la CFM, pe perioada mandatului său, Tofilat afirmă că „nu s-a ocupat cu nimic în afară de colectare de zvonuri”.

„Sunt sigur că în afară de colectare de zvonuri și formulare de rapoarte absolut prostești trimise spre conducerea țării nu s-a ocupat. Aș fi curios să văd ce rapoarte despre CFM au fost trimise de SIS spre conducerea țării să vedem ce inepție au scris pe parcursul anilor cât am fost eu director”,susține Tofilat

Referitor la unele cazuri de corupție, dar și despre actualii administratori CFM, Tofilat afirmă că: „Nu pun mâna în foc pentru nimeni. Există reguli după care se lucrează. Achizițiile mai mari de 400 de mii de lei trece prin grupul de achiziții și trece prin portal electronic. 

Respectiv ofertantul care se consideră nedreptățit, care poate da cea mai avantajoasă ofertă, el poate contesta condițiile concursului. El poate spune că în caietul de sarcini este scris o prostie. Eu sunt receptiv la toate întrebările practice legate de modul de gestionare. (...) Noi am avut mai multe de o sută de procese de achiziție. 

N-am avut situații grave. Ofertantul care se simte neîndreptățit poate contesta la ANSCE. În principiu, să crezi că o persoană singură din CFM poate să măsluiască un caiet de sarcini, să treacă ANSCE și să nu audă directorul general nu are rost”, a menționat Tofilat.

Mai mult, fostul șef al CFM susține că sectorial feroviar din Moldova va fi într-o „situație de suspans încă 10 - 15 ani”. 

„Să nu ne facem iluzii. Este o situația foarte grea și abordarea dogmatică care persistă la mai mulți conducători ai statului este absolut contraindicată. O altă problemă este segmentarea CFM”, a mai spus Tofilat.

Demisia șefului CFM a venit pe fundalul problemelor de salarizare a angajaților de la CFM. Pe 10 ianuarie, în cadrul emisiunii „Alternativa” de la TV8, Oleg Tofilat declara că problema salariilor ar putea fi soluționată odată cu reluarea livrărilor de marfă pe cale feroviară. Potrivit șefului CFM, cele două aspecte sunt interdependente, iar în prezent, se caută soluții pentru ca feroviarii să nu își mai primească lefurile cu întârziere. 

Tofilat susținea că problema întârzierii salariilor angajaților CFM s-a acutizat anume din cauza scăderii volumelor de transport, dar nu este adevărat că feroviarii nu și-au ridicat salariile de trei luni.

Anterior, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că problema restanțelor salariale pentru angajații de la Calea Ferată se va rezolva după luna februarie, atunci când fluxurile de marfă pe cale feroviară vor spori. În 2020 și 2021, compania a fost în pragul falimentului din cauza unor probleme financiare, iar angajații nu au primit salarii timp de șase luni. În total, compania are aproximativ 6 mii de angajați.

Oleg Tofilat a ocupat funcția de director general al CFM din mai 2021.

În anul 2023, pierderile companiei au fost de peste 147 de milioane de lei. Situația s-a înrăutățit în noiembrie 2023, atunci când s-a deschis portul din Odesa, iar cererea de tranzit a cerealelor a dispărut. Totodată, a fost închis combinatul Metalurgic de la Galați, care asigura circa 20% din venituri, datorită tranzitului mineritului de fier. Oleg Tofilat a ocupat funcția de director general al CFM din mai 2021.

Din 12 februarie, interimatul funcției este ocupat de Serghei Tomșa, fost vicedirector general al CFM.

30 aprilie 2024, ora 16:27

După o „consultație” de 200 de euro, a mai cerut 6200 de euro de la o femeie, pentru a o asigura că va obține prin judecată dreptul de proprietate asupra unui imobil. Un magistrat din nordul țării a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu o amendă de 200 de mii de lei pentru corupere pasivă, după ce procurorii au contestat decizia din 2018, prin care acesta fusese condamnat doar la 7 ani de detenție. Totodată, acestuia i s-au confiscat 6400 euro. 

Potrivit procurorilor, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul a acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. Acesta i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul să-i fie repartizat lui. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”. 

La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat petiționare că  va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6200 de euro. În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituție bancară.

Astfel, prin sentință din 26 ianuarie 2018, judecătorii din cadrul Judecătoriei Soroca, sediul Central au recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, fiind condamnat la 7 ani de închisoare, cu amendă de 160 mii lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 10 ani.

Procurorii au contestat cu apel sentința, în rezultat, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019, a fost admis apelul procurorilor, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care pedeapsa stabilită de instanța de fond judecătorului a rămas fără schimbări, însă de către instanța de apel în temeiul art. 106 Cod penal a fost confiscată suma mitei pretinse.

Atât apărarea, cât și acuzatorii de stat nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat hotărârea emisă la 16 aprilie 2019 cu recurs în Curtea Supremă de Justiție. Astfel, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2020, au fost admise recursurile ordinare a apărării și acuzatorilor de stat, casată decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 și cauza penală de învinuire a judecătorului a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată. 

Astăzi, 30 aprilie 2024, prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale -  200 mii lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de 10 ani.

Totodată, a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de  6400 euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2600 dolari SUA și de 1150 euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.

Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urmează a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac. 

Decizia este executorie din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei integrale poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.