Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1685: Alertă la Palanca, atac masiv, navă lovită și protest la Moscova. Zelenski anunță o propunere SUA

Ministerul Educației explică: Cum au fost cheltuiți banii pentru educație în anul 2016

Foto: youth
15 iunie 2017, ora 15:40

În anul 2016 suma totală a bugetului precizat a constituit 3 883 mil. lei, iar cea executată a fost de 3 657 mil. lei. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale (UAT) au executat bugetul în proporție de 90 – 100%, excepție făcând doar mun. Chișinău și r. Briceni, unde acest indicator constituie 89% și respectiv 88%. Față de anii precedenți, tendințele înregistrate sunt pozitive, ceea ce demonstrează faptul că finanțarea în bază de cost standard per elev și autonomia financiară a cca 80% din numărul total de instituții de învățământ general are un efect benefic asupra implementării activităților planificate. În UAT în care autonomia financiară a școlilor are o rată scăzută și nivelul de executare a bugetului este mai mic.

Câți bani sunt cheltuiți pentru salarii

În medie 71% din bugetul total executat constituie fondul de salariu.  Față de anul bugetar precedent, acest indicator a înregistrat o scădere de 2 puncte procentuale, ceea ce arată că mai multe mijloace financiare sunt direcționate pentru dezvoltarea instituțiilor.

 În 13 UAT indicatorul respectiv este chiar mai mic decât media pe țară: Nisporeni – 60%, Bălți – 63%, Cimișlia – 66%, Ialoveni – 67%. În raioanele în care se înregistrează o pondere relativ scăzută a fondului de salariu în totalul de cheltuieli banii publici sunt utilizați mai responsabil, fiind optimizată rețeaua școlară, revizuite listele de tarifare și ajustat numărul unităților de personal.

Există și UAT unde indicatorul menționat depășește atât media pe țară, cât și nivelul mediu din anii precedenți (Dondușeni – 82%, Ștefan Vodă -76%, Ocnița – 75 % și alte 7 raioane – 74%), fiind necesar ca autoritățile locale să efectueze o analiză minuțioasă pentru a depista lacunele și a întreprinde măsuri de eficientizare a tuturor resurselor disponibile.

Servicii, procurări, reparații capitale, formare profesională

În afară de achitarea salariilor, din buget au fost efectuate cheltuieli pentru servicii – 13%, pentru formarea profesională – 0,3%, procurări – 10%, reparațiile capitale – 6% etc. În unele UAT ponderea cheltuielilor menționate este mult mai mare față de media națională. Pentru servicii mun. Chișinău și Bălți au cheltuit câte 23% din bugetul executat, Ialoveni – 18%, Soroca -17%. Raioanele Cantemir și Cimișlia au cheltuit pentru  procurări câte 17% din buget, Sângerei și Nisporeni –  16%, Glodeni, Telenești și Ungheni – 15%.  În raionul Nisporeni pentru reparații capitale au fost utilizate 16% din buget, iar la Bălți, Râșcani, Dubăsari și Fălești – câte 10%.

Toate instituțiile de învățământ și UAT înregistrează restanțe la compartimentul formare profesională, alocând în medie doar 0,3% din fondul de salariu, față de minimum 2% prevăzute în Codul Muncii.

Soldul înregistrat la finele anului bugetar (31 decembrie 2016) constituie 6% din bugetul total precizat sau cca 226 mil. lei. În UAT unde autonomia școlară este dezvoltată slab soldurile au o pondere net superioară mediei pe țară. Raionul Briceni nu a utilizat 12% din bugetul precizat, mun. Chișinău  – 11%, raionul Ocnița – 9%.

Cum au fost utilizați banii din Componenta UAT și din Fondul pentru Educația Incluzivă

Mijloacele financiare din Componenta UAT și din Fondul pentru Educația Incluzivă pot fi repartizate școlilor în baza aprobării de către Direcția de învățământ și în baza deciziei Consiliului local în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 868 din 08.10.2014.

În anul 2016 în total din Componenta UAT au fost alocate școlilor mijloace financiare în sumă de 245,2 mil. lei – bani care au fost utilizați pentru transportarea elevilor, reparații capitale, procurarea mijloacelor fixe, acoperirea deficitului bugetar al școlilor mici.  

Pentru transportarea elevilor la și de la școală s-au alocat 45,4 mil. lei, ceea ce constituie 19% din suma total alocată din Componenta UAT. Cea mai mare pondere la acest compartiment s-a înregistrat în raioanele Râșcani – 51%, Soroca – 35%, Fălești și Leova – câte 34%, iar cea mai mică pondere a fost în Criuleni, Edineț și Dondușeni – câte 1%, Chișinău și Bălți – câte 2%, Căușeni – 6%. Ponderea sumelor alocate este direct proporțională cu reformele realizate.

Pentru reparații capitale au fost alocate 116,5 mil. lei sau 48% din totalul alocat din Componenta UAT. Cei mai mulți bani pentru reparații capitale în instituțiile de învățământ general au alocat mun. Bălti – 93%, raioanele  Căușeni -89%, Dubăsari – 87%, Edineț și Criuleni – câte 86%. La popul opus de clasează mun. Chișinău – 0%, Ștefan Vodă – 3%, Dondușeni – 7%.

Pentru procurarea mijloacelor fixe s-au alocat 18,8  mil. lei sau 8% din totalul alocat din Componenta UAT. Cea mai mare pondere s-a înregistrat în raioanele Briceni – 40%, Ialoveni – 30%, Cantemir – 17% etc., iar în 9 raioane (Bălți, Drochia, Basarabeasca, Cahul, Glodeni etc.) nu s-au alocat bani pentru asemenea necesități.

În anul 2016 pentru acoperirea deficitului bugetar al școlilor mici au fost alocate 23,2 mil. lei, sau 9% din totalul alocat din Componenta UAT. Cele mai multe mijloace financiare pentru acest scop s-au utilizat în raioanele Ocnița – 36% (1,6 mil. lei), Rezina – 30% (1,8 mil. lei) și Drochia – 28% (1,2 mil. lei). Cu cât există mai multe școli mici în raion, cu atât mai mulți bani suplimentari sunt cheltuiți pentru întreținerea acestor instituții și mai puțini bani pentru dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor din celelalte școli. Totodată, sunt raioane unde eficiența utilizării finanțelor publice este prioritară, pentru școlile ineficiente nealocându-se mijloace financiare suplimentare sau alocându-se sume minore (raioanele Hâncești, Nisporeni, Călărași, Telenești).

Cu părere de rău, unele UAT nu consideră ca fiind obligatoriu respectarea cadrului normativ-legislativ, alocând neregulamentar din bugetul Componentei UAT cca 32,1 mil. lei. Cu abateri de la prevederile legale au alocat bani mun. Chișinău – 10 mil. lei, raioanele Dondușeni și Sângerei – câte 3,2 mil. lei, Ștefan Vodă și Cahul –  câte 2,7 mil. lei etc.

La finele anului bugetar 2016 suma neutilizată (soldul) din Componenta UAT a constituit cca 24,7 mil. lei, ceea ce relevă că Direcțiile de Învățământ, adică gestionarii Componentei UAT nu au atins încă nivelul necesar pentru a asigura o mai bună gestionare a mijloacelor financiare de care sunt responsabili. Cele mai mari solduri s-au înregistrat în Florești – 4 mil. lei, Criuleni – 3,3 mil. lei,  Șoldănești – 2,9 mil. lei, Râșcani – 2,8 mil. lei.  

Din Fondul pentru Educația Incluzivă, în 2016 școlilor li s-au alocat cca 59,4 mil. lei, din care 47,8 mil. lei pentru salarizarea Cadrelor didactice de sprijin și 11,6 mil. lei pentru întreținerea Centrelor de resurse. În 10 raioane (Drochia, Leova, Râșcani, Cantemir, Dubăsari, Dondușeni, Basarabeasca, Glodeni, Edineț și Cahul) mijloacele alocate din Fond s-au utilizat integral pentru salarizarea Cadrelor didactice de sprijin. O asemenea situație este nefavorabilă pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, deoarece ei au nevoie de ocupații suplimentare în Centrele de resurse, însă pentru întreținerea și dezvoltarea acestor centre nu mai rămân bani.  Totodată, în anul 2016 la Fondul pentru Educația Incluzivă  au rămas neutilizate mijloace financiare în sumă de 3,6 mil. lei.

În anul bugetar 2016 nu au fost valorificate mijloace financiare în sumă totală de cca 254 mil. lei din bugetul instituțiilor de învățământ general, Componenta UAT și Fondul pentru Educația Incluzivă, bani cu care s-ar fi putut soluționa mai multe probleme stringente și de rezultatul cărora ar fi beneficiat atât elevii, cât și personalul școlilor. În context, Ministerul Educației consideră că este oportun de a fi organizate în fiecare raion instruiri cu participarea tuturor actorilor implicați, în cadrul cărora să fie abordate subiecte privind stabilirea priorităților, planificarea și executarea bugetului, monitorizarea executării bugetului etc.

Menționăm că școlile sunt gestionate de către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (raioane/municipii).

Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ziua Victoriei sau Ziua Europei? /Cine dezbină societatea și ce ar trebui să facem ca să ne unim în jurul unui scop comun? /De ce mai avem oameni care nu au încredere în parcursul european? /Unde a greșit guvernarea? /În ce domenii mai avem restanțe la capitolul reforme? /Cum înlăturăm obstacolele din calea spre UE? /Despre toate vorbim la Cutia Neagră Plus.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un misterios general din SUA a bătut palma cu ministrul Energiei pentru construcția unei centrale electrice pe gaz în Republica Moldova. Acordul de înțelegere a fost ținut în mare secret. Consilierii ministrului implicați în negocieri lucrează astăzi pentru compania generalului american. Angajamentele asumate de minister în favoarea investitorului ridică mai multe semne de întrebare. Detalii aflați în noua investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Demisii neașteptate imediat după promovare. Evaluări care durează luni întregi. Decizii contestate și suspiciuni de influență. Ce se întâmplă, de fapt, în sistemul de vetting al procurorilor? Analizăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: Virginia Moraru, vicepreședinta Comisiei de vetting, și Octavian Iachimovschi, fost procuror anticorupție.

/VIDEO/ Incident la frontiera cu Ucraina: Un proiectil a rănit un polițist, iar vama Palanca și-a sistat activitatea
/VIDEO/ Incident la frontiera cu Ucraina: Un proiectil a rănit un polițist, iar vama Palanca și-a sistat activitatea
/ULTIMA ORĂ/ Site-ul TV8.md, atacat cibernetic: Specialiștii confirmă un atac de tip DDoS
/ULTIMA ORĂ/ Site-ul TV8.md, atacat cibernetic: Specialiștii confirmă un atac de tip DDoS
Prețuri mai mici la benzină și motorină: Cât vor costa carburanții pe 6 octombrie 2026
Prețuri mai mici la benzină și motorină: Cât vor costa carburanții pe 6 octombrie 2026
/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în octombrie 2026: Recordul de ger și stihia care lovește la 50 de ani
/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în octombrie 2026: Recordul de ger și stihia care lovește la 50 de ani
Ora de iarnă 2026 în Moldova: Când se schimbă ora și cum ne afectează
Ora de iarnă 2026 în Moldova: Când se schimbă ora și cum ne afectează

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente