/VIDEO/

/VIDEO/ Accident violent la Bălți: Un copil de 5 ani, lovit de mașină, a ajuns în stare gravă la spital

Emilia - 2026-07-27T100402.401.webp

Standard

Crimă într-un apartament din Chișinău: Doi concubini riscă detenție pe viață

justiție condamnare (8).webp

/METEO/

/METEO/ Vremea azi, 27 iulie 2026: Cer variabil și zi fără ploi. Temperaturile prognozate

caniculă meteo (14).webp

Servicii consulare ale Ambasadei Rusiei, suspendate temporar: Ce acte nu vor putea fi solicitate în august

laptop calculator 4.webp

/VIDEO/ Mașină a poliției, cuprinsă de flăcări la Comrat: Un bărbat a fost reținut pentru huliganism

IMG_7540.webp

/VIDEO/ Primăriile se împrumută de la oameni: Investiția care devine tot mai atractivă

bani lei mdl_-51.webp

/VIDEO/ Scandal la o grădiniță privată din Chișinău: Ambulanța nu a fost chemată pentru o fetiță rănită

gradinita.webp

Alertă de călătorie în Spania: Stare de urgență din cauza incendiilor de amploare

IMG_7523.webp

„Moldova a intrat pe un drum fără sens invers”: Europarlamentarul Eugen Tomac cere accelerarea procesului de aderare la UE

moldova ue europa

/VIDEO/ Accident în lanț la Rîbnița: O persoană a ajuns la spital, după ce o mașină scăpată de sub control a ieșit pe contrasens

sabrina - 2026-07-26T105000.371.webp

Accident fatal la Ungheni: O minoră a murit după ce s-a izbit cu ATV-ul într-un pilon electric

IMG_7518.webp

/METEO/ Vremea azi, 26 iulie 2026: Zi însorită și fără precipitații. Temperaturile prognozate

Piscina vacanta vara.jpg

TOP ȘTIRI

Un bărbat de 33 de ani a fost reținut de oamenii legii, fiind suspectat că ar fi incendiat intenționat un automobil de serviciu al Poliției, la Comrat. Cazul a avut loc în dimineața zilei de astăzi, pe o stradă din municipiu.Potrivit unui comunicat al Poliției, în urma incendiului, autospeciala a fost deteriorată considerabil.Suspectul a fost identificat, se află în custodia poliției și urmează să fie reținut pentru 72 de ore. Pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru huliganism agravat.Totodată, suspectul mai este cercetat în alte trei cauze penale aflate pe rolul instanței de judecată, fiind vizat pentru conducerea unui mijloc de transport în stare de ebrietate avansată, furt de proporții, precum și amenințarea sau violența comisă asupra unei persoane cu funcție de răspundere.Investigațiile în acest caz continuă.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/07/26/32fb1675-e89a-4d3a-8c69-41d40d5b5374_1.mp4" controls=""></video></div></div>

politic

Sci-Tech&Media

social

timp liber

economic

Sfârșit de interimat în Moldova. <a href="https://tv8.md/2026/07/22/video-noul-guvern-in-frunte-cu-vasile-tofan-a-depus-juramantul-maia-sandu-va-rugam-sa-va-tineti-de-cuvant/306210" target="_blank">Învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan</a> încheie mandatul temporar al lui Eugeniu Osmochescu. El este al cincilea premier numit oficial pentru a asigura temporar conducerea Executivului. Potrivit datelor de pe <a href="https://alegeri.md/w/Prim-ministru_al_Republicii_Moldova" target="_blank">alegeri.md</a>, dacă sunt incluși și premierii titulari care au exercitat interimatul după demisia Guvernului, precum Iurie Leancă în 2015, numărul ajunge la șase.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/23/39345bc3-5119-4bba-a7b0-93a47c57399d_premieriinterimaril.webp"></figure>Potrivit Constituției, un premier interimar asigură continuitatea activității Guvernului atunci când funcția de prim-ministru devine vacantă sau cabinetul este demis. Interimatul este o soluție temporară, până la învestirea unui nou Executiv de către Parlament.Aureliu Ciocoi – 219 zile: A preluat conducerea interimară a Executivului la 31 decembrie 2020, după demisia premierului Ion Chicu, exercitând în paralel și funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene până la învestirea Guvernului Gavrilița în august 2021. Interimatul său record a fost mai lung decât mandatul de premier deținut de Maia Sandu (159 de zile), Chiril Gaburici (124 de zile) sau Valeriu Streleț (92 de zile).Gheorghe Brega – 82 de zile: Medic de profesie și vicepremier pentru probleme sociale la acea vreme, a fost desemnat premier interimar pe 30 octombrie 2015, în urma căderii Guvernului condus de Valeriu Streleț prin moțiune de cenzură, asigurând conducerea până spre final de ianuarie 2016.Natalia Gherman – 40 de zile: Din postura de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a preluat interimatul Executivului în perioada iunie - iulie 2015, ca urmare a demisiei premierului Chiril Gaburici.Iurie Leancă – 37 de zile: A fost desemnat premier interimar în aprilie 2013, după ce Guvernul Filat a fost demis de Parlament, asigurând tranziția până la finele lunii mai 2013, când a primit votul de încredere și a fost învestit ca prim-ministru.Eugeniu Osmochescu – 14 zile: A preluat conducerea provizorie a Guvernului din postura de vicepremier, asigurând continuitatea activității administrative și tranziția instituțională, păstrându-și funcția anterioară la învestirea Guvernului Tofan.Vitalie Pîrlog – 12 zile: În calitate de ministru al Justiției, a exercitat cel mai scurt interimat din istorie: în septembrie 2009, după demisia Zinaidei Greceanîi, până la preluarea puterii de către prima Alianță pentru Integrare Europeană (AIE) și învestirea Guvernului Filat.

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Topul prim-miniștrilor interimari din Republica Moldova: Cel mai scurt mandat a durat 12 zile

fotolii guvern.jpg

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, condamnă încălcarea spațiului aerian al României de către dronele rusești, pentru a treia oară în ultimele zile. Șefa statului a transmis că astfel de incidente reprezintă încălcări grave ale securității regionale și și-a exprimat solidaritatea cu România.„O altă dronă rusească a fost doborâtă astăzi deasupra României. Condamnăm încălcările sistematice ale spațiului aerian românesc de către Rusia - spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Apreciem profesionalismul și curajul Forțelor Aeriene Române”, a transmis Maia Sandu.Șefa statului a subliniat că securitatea celor două state este strâns legată: „Securitatea României este securitatea Republicii Moldova. Suntem alături de România”.TV8.md amintește că astăzi <a href="https://tv8.md/2026/07/26/alerta-in-romania-o-noua-drona-a-fost-interceptata-si-doborata-de-un-f-16-al-fortelor-aeriene/306419" target="_blank">a fost doborâtă a treia dronă</a> din ultimele zile, care a survolat spațiul aerian al României.&nbsp;V<a href="https://tv8.md/2026/07/24/premiera-pentru-apararea-romaniei-o-drona-care-a-traversat-mai-multe-judete-doborata-de-un-avion-f-16/306358" target="_blank">ineri, o dronă care a pătruns </a>în spațiul aerian românesc a fost doborâtă de un avion de luptă F-16, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău. <a href="https://tv8.md/2026/07/25/video-alerta-la-granita-romaniei-o-noua-drona-a-fost-doborata-de-un-avion-f-16/306388" target="_blank">Sâmbătă, o altă dronă a fost doborâtă</a> în apropierea localității Sfântu Gheorghe din Delta Dunării.

Maia Sandu, reacție după dronele rusești doborâte în spațiul aerian al României: „Condamnăm încălcările sistematice”

externe

Sabrina Colbasnicov

Maia Sandu, reacție după dronele ruseaști doborâte în spațiul aerian al României: „Condamnăm încălcările sistematice”

Maia Sandu

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Trubca și prietenii”. Tranzacție cu un consilier MAN, afaceri cu nașul și investiții în Sibiu 

carton cutia trubca

Conflict la o grădiniță privată din sectorul Ciocana al Capitalei. O mamă acuză administrația instituției că nu a chemat ambulanța după ce fiica sa de doi ani s-a accidentat pe terenul de joacă. Femeia susține că, în lipsa unui cadru medical, administratoarea ar fi intervenit și i-ar fi îngrijit rana deschisă, deși copilul ar fi avut nevoie de suturi. Mama spune că nu a primit nici până acum explicații clare despre cum s-a produs incidentul și acuză instituția că ar fi încercat să ascundă gravitatea situației. De cealaltă parte, reprezentanții grădiniței resping acuzațiile și afirmă că părintele ar fi fost consultat în legătură cu chemarea ambulanței. Cazul a ajuns în atenția poliției care va stabili circumstanțele producerii incidentului.Incidentul s-a produs pe 16 iulie, când mama a fost telefonată de administratoarea grădiniței care a anunțat-o că fetița sa de doi ani a suferit o lovitură la cap în timp ce se afla la terenul de joacă.„La o lună și un pic după ce am frecventat această grădiniță, ziua de joi, data de 16 a lunii iulie, am fost telefonați de administratoarea grădiniței, la ora 11:20 ca să ne luăm copilul acasă că a căzut și s-a traumat un pic”, povestește femeia.&nbsp;Aceasta susține că rana a fost acoperită cu un medicament și că a realizat gravitatea situației abia când a ajuns acasă:„Dumneaei a fost conștientă că rana trebuia analizată de un doctor, trebuia să fie acordat acel ajutor medical imediat, pentru că doamna nu are studii medicale, un centru medical în instituție nu este și din acest motiv doamna a decis că, împachetăm copilul și îl trimitem acasă să nu facem boroboața”.Mama spune că după ce a luat copilul de la grădiniță, s-a adresat medicilor, iar rana a necesitat sutură. Ulterior, femeia a revenit la instituție pentru explicații și a cerut să vadă imaginile de pe camerele de supraveghere pentru a afla cum s-a produs incidentul.„Am fost a doua zi la grădiniță, unde doamna mi-a arătat doar câteva fragmente unde copii erau la teren și copilul meu deja nu se vedea. Nu sunt imagini că copilul meu a fost conștient, cum s-a acordat primul ajutor medical, cum au fost schimbate aceste haine și în general cum s-au luat aceste decizii absurde fără a se chema ambulanța”, explică femeia.&nbsp;Mama spune că nici până astăzi nu a primit explicații clare despre modul în care s-a produs accidentul, cât timp a trecut de la lovitură până când a fost anunțată și de ce nu a fost chemată ambulanța:„Mi s-a spus că sunt alți părinți care nu preferă să fie chemată ambulanța și noi am decis să vă oferim dumneavoastră oportunitatea să alegeți să mergeți la ambulanță sau să stați acasă”.Pentru o replică la aceste acuzații am contactat-o inițial pe directoarea rețelei de grădinițe. Aceasta nu a avut timp să discute cu noi în fața camerelor de luat vederi, dar prin telefon ne-a spus că nimeni nu a avut intenția de a mușamaliza incidentul și că decizia de a nu chema ambulanța ar fi fost luată după o discuție cu mama copilului, care ar fi refuzat intervenția medicală la acel moment.Aceasta a dat asigurări că în cadrul instituției activează un specialist medical care însă nu se afla pe loc în acel moment și a confirmat că educatoarea copilului a fost concediată în legătură cu incidentul.Câteva ore mai târziu a acceptat și administratoarea grădiniței, unde s-a întâmplat totul, să ne ofere o replică. Declarațiile sale contrazic, pe alocuri, versiunea prezentată de directoarea rețelei.„Fiind speriată, că am văzut sânge pe hăinuța copilului, prima reacție a fost de a acorda ajutor, am dezinfectat rana, am liniștit copilul, după ce am văzut că totul este în regulă, nu sunt abateri, nu mă pune nimic în gardă, prima la ce am făcut este că, am luat telefonul și am sunat părintele. Educatoarea nu a fost concediată, ea foarte emotiv a reacționat la situație și pur și simplu a spus că nu mai vrea să-și continue activitatea, dar nu a fost concediată. - Deci, dumneaei a plecat din dorința proprie? - Exact”, a declarat administratoarea grădiniței, Aurelia Grosu.&nbsp;După ce mama a depus o plângere la poliție, cazul a fost înregistrat, iar în urma verificărilor, administratoarei instituției i-a fost întocmit un proces-verbal pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind întreținerea, educarea și instruirea copilului.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/07/25/9ab6564a-67c8-4f4a-b9fd-ade9f27805dc_COPILGRDINI.mp4" controls=""></video></div></div>

Cătălina Cuciuc

Premiile TV8

O nouă recunoaștere pentru TV8. Instituția noastră media a devenit membru al Asociației Presei Independente (API), după ce a trecut cu succes evaluările privind respectarea standardelor jurnalistice, transparența financiară și structura de proprietate. Decizia a fost confirmată vineri, 17 iulie 2026, în cadrul Adunării Generale a membrilor API, desfășurată la Chișinău.Evaluarea s-a desfășurat în două etape. În prima fază, a fost monitorizat conținutul publicat de TV8, pentru a se verifica respectarea principiilor deontologice și a normelor profesionale. Ulterior, au fost analizate transparența financiară și structura de proprietate.Odată cu aderarea, TV8 obține drept de vot în cadrul Adunării Generale, poate participa la activitățile și proiectele API și se poate implica în stabilirea direcțiilor de activitate ale asociației.API reprezintă și promovează interesele presei independente, inclusiv în domenii precum libertatea presei, accesul la informațiile de interes public și respectarea standardelor jurnalistice.În prezent, asociația are 24 de membri: 18 instituții media, printre care ziare, reviste, portaluri de știri, posturi de radio și televiziune și o organizație media, precum și șase jurnaliști liber-profesioniști.Pot solicita aderarea instituțiile media independente, organizațiile sau asociațiile de jurnaliști care activează de cel puțin un an. Jurnaliștii angajați sau liber-profesioniști trebuie să aibă o experiență de minimum trei ani în domeniul mass-media. Toți solicitanții trebuie să respecte statutul API și condițiile prevăzute de regulamentul privind obținerea, suspendarea și retragerea calității de membru.

Transparență și profesionalism: TV8 a devenit membru al Asociației Presei Independente

Redacția TV8

microfon tv8

Republica Moldova a intrat pe un traseu sigur al integrării în Uniunea Europeană, iar procesul de aderare nu mai are „sens invers”, susține europarlamentarul român Eugen Tomac. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat pentru<a href="https://www.antena3.ro/be-eu/eugen-tomac-republica-moldova-a-intrat-pe-un-drum-fara-sens-invers-in-procesul-de-aderare-la-uniunea-europeana-797035.html" target="_blank"> Antena 3 CNN</a>, unde oficialul european a subliniat că România poate avea un rol important în accelerarea acestui demers.Potrivit lui Eugen Tomac, Republica Moldova traversează o etapă importantă în relația sa cu Uniunea Europeană, iar apropierea de blocul comunitar a devenit un proces ireversibil.„Evoluțiile sunt pozitive și ne fac să fim din ce în ce mai optimiști în ceea ce privește procesul de integrare. Și, în primul rând, trebuie să ne uităm de unde am plecat, pentru că, odată cu începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și-a schimbat fundamental abordarea în ceea ce privește securitatea europeană, a sa și a vecinilor săi”, a declarat Eugen Tomac.Tomac a explicat că România poate avea un rol important în sprijinirea autorităților de la Chișinău, prin experiența acumulată în procesul propriu de integrare europeană și prin capacitatea de a facilita dialogul cu instituțiile europene:„Însă ceea ce trebuie să facem noi, România, cu privire la Republica Moldova nu este în contradicție, sub nicio, formă cu procesul de integrare europeană. Să nu uităm că, în Republica Moldova, majoritatea cetățenilor sunt tot români, vorbitori de limba română. Și noi avem mecanisme pe care le putem utiliza bilateral pentru a ajuta Republica Moldova să accelereze procesul de integrare. Și aici mă refer la crearea unui spațiu comunicațional comun”.Eugen Tomac a subliniat că actuala etapă este una decisivă pentru viitorul european al Republicii Moldova: „Deschiderea primului cluster privind drepturile fundamentale, pe 15 iunie, la Luxemburg, este un semnal politic extrem de puternic că Republica Moldova a intrat pe un drum fără sens invers, pe un drum sigur în ceea ce privește integrarea europeană”.Europarlamentarul a mai declarat că parcursul european presupune eforturi importante din partea autorităților de la Chișinău, în special în ceea ce privește reformele necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene.„Mi-aș dori ca și celelalte două clustere care sunt, în momentul de față, în discuție să înceapă să fie deschise și să înceapă negocierile, pentru că Republica Moldova și-a aliniat de mult timp poziția în ceea ce privește afacerile externe cu cea a Uniunii Europene. Să nu uităm că a plecat din Comunitatea Statelor Independente, că are o relație corectă cu toți cei care pun în pericol pacea europeană și securitatea europeană. Și, din acest punct de vedere, cred că procesul de integrare trebuie accelerat”, a menționat europarlamentarul.Eugen Tomac a subliniat că România și Republica Moldova dispun de mecanisme bilaterale care pot fi folosite pentru a sprijini și accelera procesul de integrare europeană al Chișinăului. Printre acestea, europarlamentarul a menționat crearea unui spațiu comunicațional comun între cele două state.Potrivit acestuia, un astfel de demers ar presupune acces reciproc pentru instituțiile media din România și Republica Moldova pe cele două piețe, măsură care ar contribui la consolidarea unui spațiu informațional comun și la apropierea celor două societăți.&nbsp;TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637">statutul de candidat</a> la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank">au dat undă verde </a>pentru începerea negocierilor de aderare.În decembrie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/12/16/video-moldova-va-negocia-cu-ue-pe-3-clustere-ungaria-blocheaza-procesul-dar-exista-o-solutie/294063" target="_blank">Republica Moldova a primit acordul</a> tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi <a href="https://tv8.md/2026/02/08/video-tara-se-afla-in-fata-unui-perete-de-gheata-cum-vede-ion-sturza-aderarea-la-ue-si-viitorul-moldovei-dupa-2028/tv8.md/2026/22/01/video-moldova-prinsa-intre-marile-puteri-maia-sandu-aderarea-la-ue-ne-va-ajuta-sa-supravietuim/296011" target="_blank">cea mai bună soluție pentru supraviețuire.</a>În iunie 2026, Președinția Cipriotă a Consiliului UE <a href="https://tv8.md/2026/06/04/moldova-mai-aproape-de-ue-ciprul-a-lansat-pregatirile-pentru-deschiderea-primului-cluster-de-negocieri/303649">a lansat pregătirile pentru deschiderea oficială</a> a Clusterului 1 în negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.La 15 iunie, <a href="https://tv8.md/2026/06/15/video-uniunea-europeana-a-deschis-primul-cluster-de-negocieri-cu-moldova-maia-sandu-tara-noastra-avanseaza/304261">Uniunea Europeană a deschis primul cluster de negocieri cu Moldova.</a> Pe 14 iulie Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis oficial <a href="https://tv8.md/2026/07/14/foto-ue-a-deschis-clusterul-6-de-negocieri-cu-tara-noastra-kos-moldova-vine-deja-cu-o-contributie-puternica/305847" target="_blank">negocierile pentru Clusterul 6 - „Relații externe”.&nbsp;</a>

TV8.md își reconfirmă statutul de cel mai citit site de știri din Republica Moldova, fiind în topul celor mai accesate platforme din țară. Rezultatul a fost prezentat de compania Gemius, care a publicat datele monitorizării online însumate pentru ultimele 3 luni.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/10/6b6567ec-2d02-4b51-80fe-25077193a6df_Capturdeecran2026-07-10151207.webp"><figcaption>Sursa: Gemius</figcaption></figure>Potrivit statisticii furnizate, din aprilie până în iunie inclusiv, peste 550.000 de internauți din Moldova au citit materialele publicate atât în<a href="https://tv8.md/ru" target="_blank"> versiunea rusă</a>, cât și cea <a href="https://tv8.md/" target="_blank">română</a> a site-ului TV8.md.&nbsp;Totodată, datele arată că în ziua demisiei Guvernului condus de Alexandru Munteanu, TV8.md a fost site-ul de știri preferat pentru informare, depășind inclusiv unele agregatoare de noutăți. Peste 50.000 de vizitatori unici au citit știrile zilei și au vizionat <a href="https://youtu.be/oG8-12NNhPU" target="_blank">Ediția Specială TV8</a> pregătită de jurnaliștii TV8, stabilind un record de trafic într-o singură zi.Numărul urmăritorilor crește și pe paginile TV8 de pe rețelele socialeLa sfârșitul lunii iunie,<a href="https://www.facebook.com/tv8moldova"> pagina de Facebook TV8.MD</a> a atins recordul de 665.000 de urmăritori, iar postările noastre au atins aproape 50 milioane de vizualizări.Numărul urmăritorilor pe<a href="https://www.youtube.com/c/TV7_MDA"> canalul de YouTube al TV8</a> a trecut de 181.000 și este în continuă creștere.<a href="https://www.youtube.com/shorts/yb4O9CqxJBI">&nbsp;</a><a href="https://www.instagram.com/tv8.md/">Pagina TV8 de pe Instagram</a> la fel a înregistrat o creștere a numărului urmăritorilor, fiind peste 92.000 acum. Suntem activi și pe<a href="https://www.threads.com/@tv8.md"> Threads</a>.De asemenea, TV8 este prezent pe <a href="https://www.tiktok.com/@tv8.md">platforma TikTok</a>. Suntem urmăriți de un număr record de peste 111.000 de conturi și avem peste 2,4 milioane de aprecieri.&nbsp;Echipa TV8.md vă mulțumește pentru că sunteți zilnic alături de noi!

/INFOGRAFIC/ TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Record în ziua demisiei Guvernului Munteanu

site tv8.md

O persoană a murit, iar cel puțin 16 au fost rănite după ce o dubă a intrat într-o mulțime de oameni în timpul evenimentului Pride organizat la Berlin. Incidentul s-a produs sâmbătă seara, în centrul capitalei germane, în apropierea parcului Tiergarten, potrivit <a href="https://www.bbc.com/news/articles/clyqzylz3zno" target="_blank">BBC</a>.&nbsp;Un suspect de 21 de ani a fost identificat, însă acesta nu a fost reținut. Autoritățile au precizat că bărbatul este „cunoscut poliției” și ar avea legături cu mediul islamist. O operațiune amplă de căutare este în desfășurare, fiind extinsă la nivelul întregului oraș.Incidentul a avut loc în jurul orei 22:00, ora locală, în timp ce participanții sărbătoreau finalul manifestațiilor Christopher Street Day, eveniment dedicat comunității LGBT. Martorii au declarat că o dubă albă a intrat cu viteză în mulțime, provocând panică printre participanți.Poliția a anunțat că vehiculul s-a oprit după ce a lovit un copac din parcul Tiergarten, iar ulterior a fost găsit abandonat. Echipele de intervenție au acordat ajutor răniților, unele persoane fiind în stare gravă.Evenimentul Pride a fost anulat, iar autoritățile au evacuat zona. Primarul Berlinului, Kai Wegner, a calificat incidentul drept „un atac asupra societății noastre libere și deschise” și a transmis condoleanțe familiilor victimelor.Ancheta este în desfășurare, iar poliția solicită martorilor să ofere informații și imagini care ar putea ajuta la stabilirea circumstanțelor producerii incidentului.

Atac la Berlin la evenimentul Pride: Un mort și 16 răniți după ce o dubă a intrat în mulțime

Atac la Berlin la evenimentul Pride: Un mort și 16 răniți după au fost rănite după ce o dubă a intrat în mulțime

sabrina - 2026-07-26T103727.304.webp

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au fost găsite, pe teritoriul Republicii Moldova, fragmente de drone, dar și resturi de rachete, inclusiv în stânga Nistrului.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/14/80d1251b-2fd1-4473-8ec4-00e7aeee625e_Drone3.webp"></figure>

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/03/12/ade80b4b-b019-43ab-8e60-0469a1027a0d_promodrumrazboi.mp4" controls=""></video></div></div>Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au ajuns resturile de drone Shahed sau Gerbera, plus rachete, pe teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/03/18/c2604c65-56e0-4a93-ae73-077f89c50385_Drone.webp"></figure>

shahed drona ucraina.webp

Eugeniu Osmochescu își păstrează funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și în Guvernul Tofan. Cu peste 25 de ani de experiență în domeniul juridic, economic și al reformelor pentru mediul de afaceri, acesta a colaborat cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și OCDE, contribuind la proiecte majore în domeniul dezvoltării durabile, investițiilor, digitalizării și guvernanței.Osmochescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1994. Ulterior, și-a continuat studiile la Maastricht University din Olanda, obținând titlul de Master of Laws (LLM) în drept comparat și drept european. În 2005, a devenit doctor în drept la USM. În perioada 2024-2025, a urmat un program în domeniul sustenabilității în afaceri la Institute of Sustainability Studies, cu sediul la Dublin, Irlanda.Arhitect al Codului fiscal și al primelor zone economice specialeÎn 1995, Eugeniu Osmochescu și-a început activitatea la KPMG, o companie internațională de consultanță și audit, fondată în Țările de Jos. În această perioadă, a consultat Comisia parlamentară pentru buget și finanțe, a analizat proiecte de lege în domeniul administrației publice, fiscalității și reformelor economice și a elaborat proiecte de legislație în domeniile protejării pieței interne, concurenței, reglementării monopolurilor, comerțului și privatizării. Totodată, Osmochescu menționează &nbsp;pe LinkedIn că a oferit contribuții la crearea primei zone economice speciale din Republica Moldova.Între 1998 și 2003, a activat ca avocat senior la BearingPoint, o companie americană de consultanță în management, care implementa în Moldova proiecte finanțate de USAID.&nbsp;În această perioadă, a contribuit la elaborarea Codului fiscal al Republicii Moldova, inclusiv a normelor privind impozitul pe venit, taxele locale, taxele pentru bunuri și servicii și administrarea acestora. Totodată, a participat la ajustarea legislației conexe pentru alinierea la noile prevederi fiscale.În perioada 2004–2006, Osmochescu a fost parte a programului BIZPRO, finanțat de USAID, unde a contribuit la reforma sistemului de reglementare din Moldova și la alinierea legislației naționale la standardele internaționale. De asemenea, a coordonat elaborarea reglementărilor pentru zone economice speciale, inclusiv pentru primul port liber al Republicii Moldova de pe Dunăre.Ulterior, între 2006 și 2007, a colaborat cu compania americană Jacobs, Cordova &amp; Associates, fiind implicat în proiecte de reformă în Croația, Kazahstan, Republica Moldova și Mongolia, coordonând, printre altele, reforma sistemului de inspecții din Mongolia, astfel încât controlul de stat să fie bazat pe evaluarea riscurilor.Profesor universitar timp de peste 14 aniÎn paralel cu activitatea profesională, între 1994 și 2008, Osmochescu a predat la Universitatea de Stat din Moldova, susținând cursuri de Drept internațional public, Drepturile omului, Dreptul refugiaților, Dreptul UE și Dreptul concurenței. A fondat și coordonat Secția Refugiați în cadrul Clinicii Juridice a USM, în colaborare cu UNHCR, și a fost președinte al Consiliului Refugiaților din Republica Moldova.Între 2007 și 2009, a activat în cadrul companiei DAI, unde a coordonat evaluarea impactului proiectelor de lege și proiecte de simplificare birocratică, inclusiv implementarea conceptului de „ghișeu unic”. De asemenea, a oferit expertiză într-un proiect USAID din Egipt.Din 2009 până în 2025, Osmochescu a activat ca manager de programe în cadrul IFC – Corporația Financiară Internațională (Grupul Băncii Mondiale). Potrivit acestuia, proiectele coordonate au generat economii de circa 300 de milioane de dolari, au îmbunătățit accesul la finanțare cu 150 de milioane de dolari și au contribuit la crearea sau menținerea a aproximativ 15.000 de locuri de muncă. De asemenea, a condus programe de digitalizare în Serbia, Kosovo și Republica Moldova, precum și proiecte orientate spre dezvoltare durabilă în state din Balcanii de Vest, Belarus, România, Tadjikistan, Ucraina și Filipine.Eugeniu Osmochescu vorbește fluent română, rusă și are competențe de lucru în limbile engleză și franceză.&nbsp;Averea declarată&nbsp;Potrivit documentului, în 2025, Eugeniu Osmochescu primit de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării circa 50.000 de lei. Totodată, de la instituție a încasat compensații pentru diurnă și cazare în valoare totală de aproape 45.000 de lei.Totodată, a lucrat la Corporația Financiară Internațională, parte a Grupului Băncii Mondiale. De acolo a încasat un salariu de circa 143.100 de dolari. De la Universitatea de Stat din Moldova, pentru activitatea didactică, a obținut un venit de aproximativ 27.500 de lei. Eugeniu Osmochescu a obținut 160.000 de lei din vânzarea unui automobil.&nbsp;Acesta a declarat venituri din alte surse. Cea mai mare sumă, de 587.000 de dolari, reprezintă o pensie achitată de Grupul Băncii Mondiale/Corporația Financiară Internațională. Tot de acolo, a primit 28.600 de dolari pentru locuință, 22.200 de dolari indemnizație familială, 3.500 de dolari pentru persoane dependente, 720 de dolari rambursare pentru călătorii, 600 de dolari pentru călătorii și bagaj excesiv și circa 2.700 de dolari pentru cheltuieli medicale.&nbsp;La capitolul imobile, ministrul indică două terenuri - unul intravilan și unul agricol - dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, cu o valoare de piață estimată în prezent la aproximativ 1,4 milioane și, respectiv, 560.000 de lei. Totodată, el deține, în cote egale cu o altă persoană, o casă de locuit de circa 192 de metri pătrați, evaluată la 3 milioane de lei.Osmochescu declară și două autoturisme: un Nissan X-Trail, fabricat în 2013, cumpărat cu 24.000 de euro, și un Hyundai Tucson din 2024, procurat cu 40.000 de dolari.În declarația de avere sunt indicate și patru conturi bancare. Osmochescu are un cont la o bancă din Serbia, cu 17.960 de dolari, un depozit de 10.000 de euro la o bancă din Chișinău și două conturi la o bancă din Moldova, în care ține circa 40.000 de lei și peste 840.000 de dolari.

Cine este Eugeniu Osmochescu, în continuare ministru al Economiei: Experiență pe 3 continente și pensie de jumătate de milion $

Maria-Emilia Hîncu

Eugeniu Osmochescu, cu peste 25 de ani de experiență profesională în domeniul juridic, economic și al reformelor pentru mediul de afaceri, este propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Osmochescu a colaborat cu instituții internaționale precum Banca Mondială, Uniunea Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, contribuind la proiecte majore în domeniul dezvoltării durabile, investițiilor, digitalizării și guvernanței.Osmochescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1994. Ulterior, și-a continuat studiile la Maastricht University din Olanda, obținând titlul de Master of Laws (LLM) în drept comparat și drept european. În 2005, a devenit doctor în drept la USM. În perioada 2024-2025, a urmat un program în domeniul sustenabilității în afaceri la Institute of Sustainability Studies, cu sediul la Dublin, Irlanda.Arhitect al Codului fiscal și al primelor zone economice specialeÎn 1995, Eugeniu Osmochescu și-a început activitatea la KPMG, o companie internațională de consultanță și audit, fondată în Țările de Jos. În această perioadă, a consultat Comisia parlamentară pentru buget și finanțe, a analizat proiecte de lege în domeniul administrației publice, fiscalității și reformelor economice și a elaborat proiecte de legislație în domeniile protejării pieței interne, concurenței, reglementării monopolurilor, comerțului și privatizării. Totodată, Osmochescu menționează &nbsp;pe LinkedIn că a oferit contribuții la crearea primei zone economice speciale din Republica Moldova.Între 1998 și 2003, a activat ca avocat senior la BearingPoint, o companie americană de consultanță în management, care implementa în Moldova proiecte finanțate de USAID.&nbsp;În această perioadă, a contribuit la elaborarea Codului fiscal al Republicii Moldova, inclusiv a normelor privind impozitul pe venit, taxele locale, taxele pentru bunuri și servicii și administrarea acestora. Totodată, a participat la ajustarea legislației conexe pentru alinierea la noile prevederi fiscale.În perioada 2004–2006, Osmochescu a fost parte a programului BIZPRO, finanțat de USAID, unde a contribuit la reforma sistemului de reglementare din Moldova și la alinierea legislației naționale la standardele internaționale. De asemenea, a coordonat elaborarea reglementărilor pentru zone economice speciale, inclusiv pentru primul port liber al Republicii Moldova de pe Dunăre.Ulterior, între 2006 și 2007, a colaborat cu compania americană Jacobs, Cordova &amp; Associates, fiind implicat în proiecte de reformă în Croația, Kazahstan, Republica Moldova și Mongolia, coordonând, printre altele, reforma sistemului de inspecții din Mongolia, astfel încât controlul de stat să fie bazat pe evaluarea riscurilor.Profesor universitar timp de peste 14 aniÎn paralel cu activitatea profesională, între 1994 și 2008, Osmochescu a predat la Universitatea de Stat din Moldova, susținând cursuri de Drept internațional public, Drepturile omului, Dreptul refugiaților, Dreptul UE și Dreptul concurenței. A fondat și coordonat Secția Refugiați în cadrul Clinicii Juridice a USM, în colaborare cu UNHCR, și a fost președinte al Consiliului Refugiaților din Republica Moldova.Între 2007 și 2009, a activat în cadrul companiei DAI, unde a coordonat evaluarea impactului proiectelor de lege și proiecte de simplificare birocratică, inclusiv implementarea conceptului de „ghișeu unic”. De asemenea, a oferit expertiză într-un proiect USAID din Egipt.Din 2009 până în 2025, Osmochescu a activat ca manager de programe în cadrul IFC – Corporația Financiară Internațională (Grupul Băncii Mondiale). Potrivit acestuia, proiectele coordonate au generat economii de circa 300 de milioane de dolari, au îmbunătățit accesul la finanțare cu 150 de milioane de dolari și au contribuit la crearea sau menținerea a aproximativ 15.000 de locuri de muncă. De asemenea, a condus programe de digitalizare în Serbia, Kosovo și Republica Moldova, precum și proiecte orientate spre dezvoltare durabilă în state din Balcanii de Vest, Belarus, România, Tadjikistan, Ucraina și Filipine.Eugeniu Osmochescu vorbește fluent română, rusă și are competențe de lucru în limbile engleză și franceză.&nbsp;Averea declarată&nbsp;Potrivit documentului, în 2025, Eugeniu Osmochescu primit de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării circa 50.000 de lei. Totodată, de la instituție a încasat compensații pentru diurnă și cazare în valoare totală de aproape 45.000 de lei.Totodată, a lucrat la Corporația Financiară Internațională, parte a Grupului Băncii Mondiale. De acolo a încasat un salariu de circa 143.100 de dolari. De la Universitatea de Stat din Moldova, pentru activitatea didactică, a obținut un venit de aproximativ 27.500 de lei. Eugeniu Osmochescu a obținut 160.000 de lei din vânzarea unui automobil.&nbsp;Acesta a declarat venituri din alte surse. Cea mai mare sumă, de 587.000 de dolari, reprezintă o pensie achitată de Grupul Băncii Mondiale/Corporația Financiară Internațională. Tot de acolo, a primit 28.600 de dolari pentru locuință, 22.200 de dolari indemnizație familială, 3.500 de dolari pentru persoane dependente, 720 de dolari rambursare pentru călătorii, 600 de dolari pentru călătorii și bagaj excesiv și circa 2.700 de dolari pentru cheltuieli medicale.&nbsp;La capitolul imobile, ministrul indică două terenuri - unul intravilan și unul agricol - dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, cu o valoare de piață estimată în prezent la aproximativ 1,4 milioane și, respectiv, 560.000 de lei. Totodată, el deține, în cote egale cu o altă persoană, o casă de locuit de circa 192 de metri pătrați, evaluată la 3 milioane de lei.Osmochescu declară și două autoturisme: un Nissan X-Trail, fabricat în 2013, cumpărat cu 24.000 de euro, și un Hyundai Tucson din 2024, procurat cu 40.000 de dolari.În declarația de avere sunt indicate și patru conturi bancare. Osmochescu are un cont la o bancă din Serbia, cu 17.960 de dolari, un depozit de 10.000 de euro la o bancă din Chișinău și două conturi la o bancă din Moldova, în care ține circa 40.000 de lei și peste 840.000 de dolari.

osmochescu.webp

Osmochescu

Valeriu Chiveri își păstrează funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul Tofan și spune că va continua eforturile pentru apropierea locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului. Potrivit lui, procesul de reintegrare trebuie avansat pas cu pas, prin dialog, consolidarea încrederii și decizii consecvente.„Pentru mine este o onoare să rămân implicat în acest efort și să îmi continui activitatea în domeniul reintegrării. (...) Voi continua să îmi pun experiența și energia în slujba acestui obiectiv, împreună cu colegii mei, cu aceeași responsabilitate și hotărâre, pentru a apropia, pas cu pas, ziua în care Republica Moldova va fi pe deplin reintegrată”, a declarat Chiveri.Născut la 26 decembrie 1963, Valeriu Chiveri a studiat la Universitatea de Stat din Moldova în perioada 1985-1990. Ulterior, între anii 1993 și 1995, a urmat un program de masterat în Afaceri Internaționale la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București. Și-a continuat studiile la Universitatea de Stat din Moldova între 1997 și 1999.Chiveri și-a început cariera diplomatică în anul 1995, în funcția de secretar secund în cadrul Departamentului CSI al Ministerului Afacerilor Externe. Ulterior, a fost secretar întâi și consilier în minister, iar apoi a activat în mai multe misiuni ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.De-a lungul carierei, Valeriu Chiveri a ocupat funcția de ambasador al Republicii Moldova în Austria și Slovacia și a fost reprezentant permanent al țării pe lângă OSCE. De asemenea, a deținut funcția de viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Acesta a activat și în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, unde a fost lider de echipă.În februarie 2022, Valeriu Chiveri a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina. Mandatul său la Kiev a coincis cu declanșarea invaziei ruse la scară largă. Diplomatul a fost acreditat și în Turkmenistan, Uzbekistan și Armenia.Conform declarației de avere pentru anul 2025, Valeriu Chiveri a obținut de la Ambasada Republicii Moldova în Ucraina un salariu de aproximativ 324.000 de lei și o indemnizație de 38.600 de euro. Totodată, de la Cancelaria de Stat, acesta a încasat un salariu de circa 41.200 de lei.De asemenea, acesta a indicat un teren intravilan și opt terenuri agricole, dobândite între 2008 și 2010 prin donație și contract de vânzare-cumpărare.La capitolul bunuri imobile, figurează alte șase proprietăți imobiliare dobândite între 2010 și 2020, iar pe lângă acestea, o casă de locuit de 88 de metri pătrați evaluată la 24.437 de lei și un apartament de 109,8 metri pătrați achiziționat în 2019 cu 3.150.000 de lei, evaluat ulterior la circa 2,7 milioane de lei.Chiveri a indicat în declarația și o Toyota Rav4 din 2023, evaluată la 33.831 de euro. Totodată, are două conturi bancare, unul în Austria cu 10.000 de euro și unul în Moldova cu 5.520 de euro.

Cine este Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare și în Guvernul Tofan: „Pentru mine este o onoare”

Constantin Tcaci

Cine este Valeriu Chiveri, viitorul responsabil pentru Reintegrare: Diplomat de peste 20 de ani și ambasador pe timp de război

Valeriu Chiveri

Luna iulie din 2026 vine cu vreme mai caldă și mai secetoasă decât de obicei. Potrivit prognozei Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în mod normal, iulie este cea mai caldă lună. Temperatura medie lunară se va situa, în general, între +20 și +22 de grade Celsius, cu valori mai scăzute în nordul țării și mai ridicate în sud.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/01/81ed70c7-35c3-48cf-8bc4-7d41ded6282d_photo2026-07-0116-22-08.webp"></figure>Iulie 2026 ar putea fi mai secetoasă decât de obicei. Meteorologii anunță precipitații sub norma lunii, care este, în mod obișnuit, de 50-95 de milimetri. În medie, în iulie plouă timp de 8-12 zile.De-a lungul anilor, luna iulie a adus și extreme meteo în Republica Moldova. Recordul absolut de frig pentru luna iulie a fost de +5,5°C, înregistrat la Briceni, pe 7 iulie 1976. Cea mai ridicată temperatură a aerului a fost de +41,5°C, la Camenca, pe 21 iulie 2007. Tot în iulie 2007, la Leova, temperatura la suprafața solului a ajuns până la +74°C.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/01/b23d8d2b-0460-4b9a-9e47-c3f0234a7bdb_photo2026-07-0116-22-09.webp"></figure>Meteorologii menționează că în luna iulie sunt posibile furtuni cu descărcări electrice, grindină și ceață. Grindina poate apărea până la 1-3 zile, iar ceața se înregistrează, de regulă, în 1-2 zile.&nbsp;Cele mai periculoase fenomene ale lunii iulie sunt aversele puternice și căderile de grindină, care se înregistrează anual. Ploile puternice de lungă durată apar, în medie, o dată la 5 ani, vânturile puternice - o dată la 3 ani, iar vârtejurile - o dată la 30 de ani. Totodată, secetele de vară sunt posibile, în medie, o dată la 4 ani.

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în iulie 2026: Recordul de caniculă, +74°C la sol și frigul istoric

Luna iulie din 2026 vine cu vreme mai caldă și mai secetoasă decât de obicei. Potrivit prognozei Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în mod normal, iulie este cea mai caldă lună. Temperatura medie lunară se va situa, în general, între +20 și +22 de grade Celsius, cu valori mai scăzute în nordul țării și mai ridicate în sud.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/01/81ed70c7-35c3-48cf-8bc4-7d41ded6282d_photo2026-07-0116-22-08.webp"></figure>Iulie 2026 ar putea fi mai secetoasă decât de obicei. Meteorologii anunță precipitații sub norma lunii, care este, în mod obișnuit, de 50-95 de milimetri. În medie, în iulie plouă timp de 8-12 zile.De-a lungul anilor, luna iulie a adus și extreme meteo în Republica Moldova. Recordul absolut de frig pentru luna iulie a fost de +5,5°C, înregistrat la Briceni, pe 7 iulie 1976. Cea mai ridicată temperatură a aerului a fost de +41,5°C, la Camenca, pe 21 iulie 2007. Tot în iulie 2007, la Leova, temperatura la suprafața solului a ajuns până la +74°C.Meteorologii menționează că în luna iulie sunt posibile furtuni cu descărcări electrice, grindină și ceață. Grindina poate apărea până la 1-3 zile, iar ceața se înregistrează, de regulă, în 1-2 zile.&nbsp;Cele mai periculoase fenomene ale lunii iulie sunt aversele puternice și căderile de grindină, care se înregistrează anual. Ploile puternice de lungă durată apar, în medie, o dată la 5 ani, vânturile puternice - o dată la 3 ani, iar vârtejurile - o dată la 30 de ani. Totodată, secetele de vară sunt posibile, în medie, o dată la 4 ani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/07/01/b23d8d2b-0460-4b9a-9e47-c3f0234a7bdb_photo2026-07-0116-22-09.webp"></figure>

/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în iulie 2026: Recorduri de caniculă, +74°C la sol și frigul istoric

caniculă meteo (34).webp

Vladislav Cojuhari este ministru al Justiției și în Guvernul condus de Vasile Tofan. Fost secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, acesta are aproape 17 ani de experiență în structurile MAI, unde a avansat de la activitatea operativă până la funcții de conducere.Cojuhari s-a născut în 1985, în municipiul Bălți, și este licențiat în drept al Academiei „Ștefan cel Mare”, unde a absolvit ulterior și studiile de master în drept penal.&nbsp;Parcursul său profesional a început în 2008, în cadrul subdiviziunilor specializate pe analiză și activitate informativ-operativă. Ulterior, acesta a deținut funcții precum inspector superior, șef de secție în Inspectoratul Național de Investigații și, ulterior, adjunct al unei structuri de analiză din cadrul INI.&nbsp;În 2023 a ajuns în fruntea Direcției politici de prevenire și combatere a criminalității din cadrul MAI și tot în același an a fost promovat în funcția de secretar general adjunct la minister. Din decembrie 2024, Cojuhari este secretar general la Interne.Cojuhari a urmat cursuri în Belgia, într-un program dedicat analizei informațiilor, iar în Statele Unite - un curs de instruire organizat de către FBI.Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Vladislav Cojuhari a ridicat un salariu de 51.490 de la Ministerul Justiției. Acesta a încasat diurne de deplasare în valoare de 15.171,38 de lei de la MAI și 12.946,47 de lei de la Ministerul Justiției.Ministrul a obținut 60.000 de lei de la Întreprinderea de Stat „Servicii Pază”, circa 126.000 de lei de la Academia „Ștefan cel Mare” și aproximativ 662.000 de lei de la MAI.&nbsp;În document sunt indicate un apartament cu o suprafață de 61,3 metri pătrați, procurat în 2016 cu aproape 29 de mii de euro, precum și un alt bun imobil, achiziționat în 2018, cu circa 47.000 de lei.&nbsp;Cojuhari declară și un automobil Ford F-150, fabricat în 2013 și cumpărat în 2023, cu 300.000 de lei, precum și trei credite active: unul în valoare de 30.000 de euro, altul de 300.000 de lei și încă aproximativ 11.500 de lei.

Cine este Vladislav Cojuhari, ministru al Justiției și în noul Guvern: 17 ani în MAI și 3 credite

Vladislav Cojuhari

Natalia Plugaru rămâne ministra Muncii și Protecției Sociale și în Guvernul condus de Vasile Tofan. Fosta reprezentantă adjunctă a UNFPA Moldova are peste 15 ani de experiență în programe sociale, politici demografice, egalitate de gen și sprijinirea tinerilor.După depunerea jurământului, Plugaru a declarat că noul mandat reprezintă un angajament față de persoanele care au nevoie de sprijinul statului:„Acest jurământ este un angajament față de fiecare copil, familie, persoană în etate, persoană cu dizabilități și față de toți cei care au nevoie de sprijinul statului. Mulțumesc pentru încredere. Continuăm să construim un sistem de protecție socială mai puternic și o Moldovă europeană”.Potrivit UNFPA Moldova, Natalia Plugaru este profesionistă în domeniul dezvoltării durabile, cu peste 15 ani de experiență în elaborarea și implementarea programelor axate pe reziliența demografică, egalitatea de gen și abilitarea tinerilor.Are master în management public la Academia de Administrare Publică din Chișinău și deține titlul de doctor în management, obținut la Academia de Studii Economice din București, România.Și-a început activitatea profesională în organizații ale societății civile, unde a oferit sprijin supraviețuitorilor violenței domestice și traficului de ființe umane, implicându-se activ în proiecte sociale și educaționale. A fost și lector universitar la Universitatea de Stat din Bălți, unde a predat cursuri de economie și management.Ulterior, a devenit vicepreședintă a Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM). În această funcție, a condus inițiative de advocacy la nivel național și regional, pentru integrarea priorităților tinerilor în agenda politicilor publice.&nbsp;În trecut, a deținut funcția de reprezentantă adjunctă a UNFPA Moldova, unde oferă leadership strategic și coordonează programele din domeniile rezilienței demografice și guvernanței datelor, prevenirii și combaterii violenței bazate pe gen, sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, precum și dezvoltării tineretului.În această calitate, Natalia Plugaru a coordonat programe care sprijină Guvernul Republicii Moldova în alinierea politicilor publice la prioritățile de integrare europeană și la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.Averea declaratăÎn 2025, Natalia Plugaru a încasat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale un salariu de circa 41.000 de lei. Cea mai mare parte a banilor din veniturile declarate reprezintă 945.500 lei, obținuți de la Fondul ONU pentru Populație. Ministra a mai primit din România o alocație de stat pentru copii în valoare de 3.504 lei românești.La capitolul bunuri imobile, Natalia Plugaru a indicat un teren agricol de 0,0344 hectare, cumpărat în anul 2002 și evaluat la 6.129 de lei. Pe numele său mai figurează un alt bun imobil, cu suprafața de 29,2 metri pătrați, evaluat la 42.359 de lei, precum și un garaj de 39,9 metri pătrați. Acesta din urmă a fost cumpărat în 2019 cu aproape 181.000 de lei, iar valoarea sa de piață este estimată la 200.000 de lei.În document mai sunt indicate patru apartamente, cu suprafețe cuprinse între 53 și 105,4 metri pătrați, cumpărate în perioada 2019-2025. Valoarea acestora variază între 73.000 și 105.000 de euro. Locuințele sunt însă pe numele altor persoane și nu îi aparțin Nataliei Plugaru.Natalia Plugaru declară și un automobil Hyundai Getz, fabricat în 2006 și cumpărat în 2012. Mașina a fost achiziționată cu 4.000 de euro, iar în prezent ar valora aproximativ 1.000 de euro. Tot pe numele unei alte persoane este indicat un automobil electric Dacia Spring, fabricat și cumpărat în 2021, cu o valoare de achiziție de 9.000 de euro.

Cine este Natalia Plugaru, ministră a Muncii și Protecției Sociale și în Guvernul Tofan: Carieră și bunurile declarate

Natalia Plugaru rămâne ministra Muncii și Protecției Sociale și în Guvernul condus de Vasile Tofan. Fosta reprezentantă adjunctă a UNFPA Moldova are peste 15 ani de experiență în programe sociale, politici demografice, egalitate de gen și sprijinirea tinerilor.După depunerea jurământului, Plugaru a declarat că noul mandat reprezintă un angajament față de persoanele care au nevoie de sprijinul statului:„Acest jurământ este un angajament față de fiecare copil, familie, persoană în etate, persoană cu dizabilități și față de toți cei care au nevoie de sprijinul statului. Mulțumesc pentru încredere. Continuăm să construim un sistem de protecție socială mai puternic și o Moldovă europeană”.Potrivit UNFPA Moldova, Natalia Plugaru este profesionistă în domeniul dezvoltării durabile, cu peste 15 ani de experiență în elaborarea și implementarea programelor axate pe reziliența demografică, egalitatea de gen și abilitarea tinerilor.Are master în management public la Academia de Administrare Publică din Chișinău și deține titlul de doctor în management, obținut la Academia de Studii Economice din București, România.Și-a început activitatea profesională în organizații ale societății civile, unde a oferit sprijin supraviețuitorilor violenței domestice și traficului de ființe umane, implicându-se activ în proiecte sociale și educaționale. A fost și lector universitar la Universitatea de Stat din Bălți, unde a predat cursuri de economie și management.Ulterior, a devenit vicepreședintă a Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM). În această funcție, a condus inițiative de advocacy la nivel național și regional, pentru integrarea priorităților tinerilor în agenda politicilor publice.&nbsp;În prezent, deține funcția de reprezentantă adjunctă a UNFPA Moldova, unde oferă leadership strategic și coordonează programele din domeniile rezilienței demografice și guvernanței datelor, prevenirii și combaterii violenței bazate pe gen, sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, precum și dezvoltării tineretului.În această calitate, Natalia Plugaru a coordonat programe care sprijină Guvernul Republicii Moldova în alinierea politicilor publice la prioritățile de integrare europeană și la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.Averea declaratăÎn 2025, Natalia Plugaru a încasat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale un salariu de circa 41.000 de lei. Cea mai mare parte a banilor din veniturile declarate reprezintă 945.500 lei, obținuți de la Fondul ONU pentru Populație. Ministra a mai primit din România o alocație de stat pentru copii în valoare de 3.504 lei românești.La capitolul bunuri imobile, Natalia Plugaru a indicat un teren agricol de 0,0344 hectare, cumpărat în anul 2002 și evaluat la 6.129 de lei. Pe numele său mai figurează un alt bun imobil, cu suprafața de 29,2 metri pătrați, evaluat la 42.359 de lei, precum și un garaj de 39,9 metri pătrați. Acesta din urmă a fost cumpărat în 2019 cu aproape 181.000 de lei, iar valoarea sa de piață este estimată la 200.000 de lei.În document mai sunt indicate patru apartamente, cu suprafețe cuprinse între 53 și 105,4 metri pătrați, cumpărate în perioada 2019-2025. Valoarea acestora variază între 73.000 și 105.000 de euro. Locuințele sunt însă pe numele altor persoane și nu îi aparțin Nataliei Plugaru.Natalia Plugaru declară și un automobil Hyundai Getz, fabricat în 2006 și cumpărat în 2012. Mașina a fost achiziționată cu 4.000 de euro, iar în prezent ar valora aproximativ 1.000 de euro. Tot pe numele unei alte persoane este indicat un automobil electric Dacia Spring, fabricat și cumpărat în 2021, cu o valoare de achiziție de 9.000 de euro.

Natalia Plugaru

Gheorghe Hajder își continuă activitatea în funcția de ministru al Mediului și în Guvernul condus de Vasile Tofan. Oficialul de 31 de ani promite să ducă la capăt reformele începute, având printre priorități împădurirea, protecția râurilor, prevenirea inundațiilor, gestionarea deșeurilor și reducerea poluării.Ministrul anunță continuarea Programului Național de Împădurire și reformarea Agenției „Moldsilva”, astfel încât mai multe resurse să fie direcționate către paza și regenerarea pădurilor. Autoritățile își mai propun să creeze un sistem național de administrare a ariilor naturale protejate și să realizeze primul Inventar Forestier Național.În domeniul apelor, Ministerul Mediului va continua lucrările de curățare a albiilor râurilor, consolidarea infrastructurii lacurilor de importanță națională și construcția digurilor de protecție împotriva inundațiilor. Printre obiective se numără și protejarea bazinelor râurilor Nistru și Prut.Hajder promite și continuarea proiectului privind gestionarea deșeurilor solide, sprijinirea inițiativelor de mediu din localități și lansarea sistemului de returnare a ambalajelor din sticlă, plastic și metal.Pentru monitorizarea calității aerului urmează să fie instalate zece stații automate, iar pentru marii poluatori vor fi aplicate reguli mai stricte. Ministerul intenționează, de asemenea, să aprobe Strategia de dezvoltare cu emisii reduse și să continue alinierea legislației de mediu la standardele Uniunii Europene.Gheorghe Hajder a absolvit Universitatea „Perspectiva” și Academia de Studii Economice din Moldova, unde a studiat Turismul și Administrația Publică. Ulterior, a obținut la ASEM o diplomă de master în Managementul administrației publice. De asemenea, a participat la un program Erasmus+ la Universitatea Carolină din Cehia.Și-a început cariera în calitate de consilier al vicepreședintelui Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 2019-2021. Ulterior, a fost viceprimar al localității Stăuceni, iar între anii 2023 și 2024 a condus Agenția de Dezvoltare Regională a Municipiului Chișinău. La 3 aprilie 2024, a intrat în echipa Ministerului Mediului, în calitate de secretar de stat.Gheorghe Hajder vorbește fluent limba română, are cunoștințe avansate de rusă și engleză și medii de germană.Conform declarației de avere pentru anul 2025, acesta a încasat de la Ministerul Mediului un salariu de aproximativ 583.000 de lei. Totodată, a declarat o donație de 9.500 de euro, 220.000 de lei obținuți din vânzarea unui bun și venituri de 7.200 de euro din darea în locațiune a unui imobil.De asemenea, acesta a indicat în declarația de avere un apartament de 75,7 metri pătrați, dobândit în 2021, prin contract de vânzare-cumpărare, cu 1 milion de lei. Totodată, a menționat încă un apartament, cu drept de proprietate, cu valoarea de circa 58.885 de euro. Hajder a inclus de declarație și un autoturism produs în 1998, de marca Renault, dobândit în 2017, la prețul pieței de 9.500 de lei.&nbsp;Ministrul Mediului a mai declarat un cont curent în bancă, cu circa 45.600 de lei. Hajder a indicat și două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2028, altul de 900.000 de lei, contractat în 2021 și scadent în 2036. De asemenea, acesta are o datorie de 58.850 de euro față de o companie, care urmează să fie achitată în 2026.

social

27 iulie 2026, ora 10:16

27 iulie 2026, ora 09:45

27 iulie 2026, ora 07:00

26 iulie 2026, ora 21:05

26 iulie 2026, ora 19:51

26 iulie 2026, ora 17:25

26 iulie 2026, ora 16:10

26 iulie 2026, ora 15:35

26 iulie 2026, ora 13:50

26 iulie 2026, ora 13:10

26 iulie 2026, ora 09:59

26 iulie 2026, ora 09:00

/VIDEO/ Mașină a poliției, cuprinsă de flăcări la Comrat: Un bărbat a fost reținut pentru huliganism

26 iulie 2026, ora 19:51

/INFOGRAFIC/ Topul prim-miniștrilor interimari din Republica Moldova: Cel mai scurt mandat a durat 12 zile

25 iulie 2026, ora 07:35

Maia Sandu, reacție după dronele rusești doborâte în spațiul aerian al României: „Condamnăm încălcările sistematice”

26 iulie 2026, ora 14:25

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Trubca și prietenii”. Tranzacție cu un consilier MAN, afaceri cu nașul și investiții în Sibiu

20 iulie 2026, ora 09:00

/VIDEO/ Scandal la o grădiniță privată din Chișinău: Ambulanța nu a fost chemată pentru o fetiță rănită

26 iulie 2026, ora 16:10

Transparență și profesionalism: TV8 a devenit membru al Asociației Presei Independente

19 iulie 2026, ora 13:00

„Moldova a intrat pe un drum fără sens invers”: Europarlamentarul Eugen Tomac cere accelerarea procesului de aderare la UE

26 iulie 2026, ora 13:50

/INFOGRAFIC/ TV8.md rămâne cel mai citit site de știri din Moldova: Record în ziua demisiei Guvernului Munteanu

12 iulie 2026, ora 21:20

Atac la Berlin la evenimentul Pride: Un mort și 16 răniți după ce o dubă a intrat în mulțime

26 iulie 2026, ora 11:50

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.