Într-o conferință de presă la IPN, Veaceslav Ioniță, unul dintre autorii raportului, a spus că, începând cu anul 2014 și până în prezent, în sistemul bancar nu s-a reușit identificarea unui mecanism clar de reglementare. Sistemul nu-și îndeplinește funcția lui de bază: de creditare a economiei. Expertul a menționat că riscul de credit reprezintă de asemenea o vulnerabilitate majoră a sectorului bancar. În perioada supusă analizei, numărul creditelor neperformante a crescut cu 65%, constituind 17,2% din portofoliul de credite. Iar portofoliul de credite s-a micșorat cu 9%. Potrivit expertului, în anul 2017, riscul de credit continuă să fie semnificativ. În opinia expertului, o atenție deosebită ar trebui acordată modalităților de rambursare primară a creditelor, precum și calității sursei secundare de rambursare, și anume calității și valorii asigurării creditelor.
Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, un alt autor al raportului, a declarat că efectele economice ale fraudei bancare se vor menține cel puțin încă 24 de ani. Potrivit expertului, unul dintre elementele care provoacă numeroase întrebări ține de graba cu care a fost asumată acea garanție emisă de către Guvern și convertirea garanției, în septembrie 2016, în datorie de stat. Totodată, rămân un șir de întrebări fără răspunsuri. Una dintre ele este de ce garanția a fost convertită în datorie, din moment ce prima hotărâre de Guvern secretă prevedea un termen pentru care garanția este emisă, iar cea de-a doua hotărâre a eliminat termenul pentru care garanția a fost emisă și, respectiv, ea putea să fie activă doar în momentul în care toate măsurile au fost întreprinse pentru a recupera mijloacele de la cele trei bănci beneficiare. „Noi considerăm că acest moment nu a fost valorificat și nu a venit încă, pentru că sunt active care pot fi recuperate încă, inclusiv în investigații internaționale”, a notat Veaceslav Negruța. Referindu-se la investigația Kroll, autorii raportului constată că aceasta este neglijată de către autoritățile competente în investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll este în așteptare și deocamdată nu se cunoaște când va fi prezentat.
Mariana Rață, jurnalistă de investigație, a menționat că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contract pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată, inclusiv prin lichidarea acestor companii, cu transferarea activelor spre zone offshore. Potrivit jurnalistei, deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare.
Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a menționat că, pe de o parte, a fost adoptat cadrul legal care vine să consolideze sistemul bancar, însă pe de altă parte, la scurt timp au fost operate modificări. Și în aceste condiții, apare întrebarea dacă modificarea cadrului legal s-a făcut în grabă sau modificările se fac în scopul unor grupuri de interese. „S-a constat că, pe de o parte, se recuperează unele sume, sigur că minuscule comparativ cu frauda totală, dar pe de altă parte, vedem că acestea se recuperează din vânzarea activelor, nu e vorba de acei bani care au fost fraudați. Și atunci vedem că acei bani fraudați vor fi puși pe umerii contribuabililor”, a notat Lilia Carasciuc. Potrivit ei, recuperarea banilor în toată lumea este un proces complex, dar, în ceea ce ține de cazul Republicii Moldova, cetățenilor li se spun vorbe frumoase, pentru ca până la urmă fraudele să fie puse pe umerii lor.
Directorul executiv IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că procesul de recuperare a banilor este frânat și există un șir de întrebări la care autoritățile trebuie să dea răspunsuri. Potrivit lui, există senzația că anumite persoane de rang oficial își doresc cât mai mult ca lumea să uite despre faptul că a avut loc această fraudă bancară și să acopere cu alte evenimente, alte agende de alternativă, astfel încât să se meargă mai departe fără ca banii sustrași din sistemul bancar să fie recuperați.
Furtul din sistemul bancar a survenit ca urmare a unor scheme dubioase aplicate la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, cu eliberarea de credite neperformante și atragerea agresivă a depozitelor bancare de la populație, şi solicitarea ulterioară a unor credite de urgență de la Banca Națională. În septembrie 2016, prin asumarea răspunderii, Guvernul a decis convertirea în datorie de stat a garanțiilor emise în anul 2014 și 2015 pentru creditele de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei, acordate de BNM celor trei bănci falimentare.
