„În ce ne privește, Banca Națională a înăsprit considerabil supravegherea băncilor locale. Lucrăm asupra îmbunătățirii controalelor prin implementarea unei soluții IT și intensificarea inspecțiilor pe teren. Am cerut tuturor băncilor să se supună unui audit extern specializat în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Este o premieră pentru Republica Moldova. Vom modifica în cel mai scurt timp cadrul normativ pentru a transpune prevederile noii Legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, susține Sergiu Cioclea.
Potrivit lui, pentru a asigura că un nou „Laundramat” nu mai este posibil și, în particular, că noua Lege privind declararea voluntară nu va fi folosită de unii pentru a sparge o breșă în procedurile de prevenire a spălării banilor, BNM va instrui toate băncile să aplice cu strictețe măsurile de precauție referitoare la mijloacele bănești declarate. Dacă averile vor include acțiuni în bănci peste cota semnificativă de 1%, proprietarii acțiunilor vor fi supuși în mod obligatoriu evaluării de competență și onorabilitate (fit-and-proper) și, în caz de neconcordanță, vor fi impuși să-și vândă acțiunile conform procedurilor de înstrăinare forțată.
Ținând cont de riscurile asociate, spune guvernatorul, băncile centrale au în general reținere față de amnistiile fiscale sau de capital. Dar odată ce o asemenea lege a fost aprobată, rolul BNM e să se asigure că aceasta nu creează un teren propice pentru abuzuri.
Referindu-se la „furtul miliardului” din sistemul bancar, Sergiu Cioclea a declarat că ancheta consorțiului internațional Kroll și Steptoe & Johnson a fost încheiată la finele anului trecut. Sinteza anchetei a fost publicată în limbile română și engleză pe pagina web a BNM în decembrie 2017. Raportul final, numit în presă „Kroll 2”, a fost transmis oficial Băncii Naționale în martie 2018, după care a fost ridicat de Procuratura Anticorupție. Așadar, un alt raport din partea consorțiului internațional de anchetă nu este prevăzut.
Potrivit guvernatorului, Kroll și Steptoe & Johnson și-au confirmat însă disponibilitatea de a coopera în continuare cu autoritățile moldovenești pentru urmărirea pe plan internațional a fondurilor delapidate prin inițierea proceselor civile în sprijinul procedurilor penale care vor fi înaintate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Pentru a determina necesitatea și domeniul de implicare a consorțiului internațional, BNM a organizat anterior mai multe întâlniri de lucru între reprezentanții Kroll, pe de o parte, și cei ai Procuraturii Anticorupție, CNA și ARBI, pe de altă parte.
Suplimentar, BNM a asigurat cooperarea companiei Kroll cu autoritățile naționale de supraveghere bancară din alte țări, în special cu cele din Estonia și Letonia, în care a fost domiciliată „centrala” de spălare de bani. În perioada anchetei, întâlniri de informare au fost organizate cu reprezentanții FMI, Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Ambasadei SUA.
„Vreau să subliniez că toate informațiile necesare investigației care au fost la dispoziția BNM au fost transmise Procuraturii și companiei Kroll. Iar cele care lipsesc, menționate în sinteză, sunt informațiile pe care nu le-au furnizat autoritățile altor state prin care au tranzitat banii furați. Banca Națională nu are competențe de urmărire și deci nu se poate substitui organelor de drept în acest dosar. Totodată, BNM a solicitat băncilor în lichidare să intensifice acțiunile în justiție, la sesizarea cărora au fost intentate multiple cauze penale”, a mai spus guvernatorul.
Interviul cu guvernatorul BNM a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituțiile mass-media, urmare solicitării BNM.
