Veaceslav Negruță a menționat că din cele trei bănci comerciale problematice a fost extrasă o sumă exorbitant de mare. Potrivit lui, doar 13,6 miliarde de lei au plecat în ultimile zile din noiembrie, înainte de alegerile din 2014 din Banca Socială, bani care cu câteva zile înainte de aceasta au fost acumulați la Banca de Economii. „Pe lângă alte mijloace care la fel au plecat și nu știm care este suma, cu certitudine există această extragere de resurse din cele trei bănci. Lipsurile care au fost constatate în aceste trei bănci parțial au fost compensate cu resursele luate de la Banca Națională a Moldovei sub garanții de stat. S-a știut din start că banii înapoi la BNM nu vor reveni. Deci, asta a fost tot un fel de credit neperformant acordat de BNM, care tot ar trebui să dea niște răspunsuri”, susține Veaceslav Negruță.
Potrivit lui, anume etapa de luare sub control a acestor trei bănci, ca ulterior să fie implicate în tot ce se cheamă emitere de garanții ca urmare a furtului care s-a întâmplat cu ajutorul acestor trei bănci, este o temă de investigații separată pentru că asta arată foarte clar că grupul de bază vizat în raportul KROLL este cel care a avut gânduri proaste în sistemul bancar încă în anul 2012.
De asemenea, expertul spune că suma garanțiilor de stat oferite de Guvernul Republicii Moldova în frauda bancară a fost mult mai mare decât necesarul de a acoperi depozitele persoanelor fizice în cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Potrivit lui, după ce a fost emisă prima garanție de stat de 9,5 miliarde de lei au început mișcările de fluxuri financiare din alte patru bănci către cele trei bănci problematice – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Expertul spune că este vorba despre mai multe miliarde de lei. „Astfel de decizii de a plasa resurse în bănci cu probleme pot avea o singură explicație – având certitudinea că vor fi recuperate din resursele respective extrase din Banca Națională”, spune expertul.
