Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde USD Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.
Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.
”Jumătate din suma de 1,2 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă prima schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.
În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD.
A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de ”investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.
O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD/anual. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supraexagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce ”legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la ”otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).
”Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.
