Ți s-a întâmplat probabil nu o dată să mergi într-o odaie după un obiect care îți era necesar, iar când ai ajuns, ai uitat după ce te-ai pornit. Sau poate ai avut cazuri când cineva te întreabă câți ani ai și tu nu poți să-ți amintești, deși evident că-ți știi vârsta. Ei bine, ni se întâmplă tuturor, iar aceste „erori” de memorie se numesc „acte ratate” sau „lapsuri” (în rusă оговорка по Фрейду sau freudian slip, în engleză).
Primul care a explicat aceste greșeli ale conștiinței umane a fost psihanalistul austriac Sigmund Freud în cartea sa „Psihologia vieții cotidiene”. Potrivit psihanalistului român Claudiu Manea, în teoria sa Sigmund Freud susținea că aceste lapsuri nu sunt întâmplătoare și că acestea reprezintă manifestări ale inconștientului nostru. Spre exemplu, atunci când știm un adevăr, dar vrem să-l voalăm, ni se poate întâmpla să rostim din greșeală anume acel adevăr în locul minciunii pe care o aveam pregătită.
Un exemplu de la care ne-am inspirat a fost și discursul de ieri al președintelui Igor Dodon, care, voind să dezmintă faptul că ar fi discutat deja despre eventuala prelungirii stării de urgență în Republica Moldova cu încă o lună (de pe 15 mai până pe 15 iunie), a rostit apoi de patru ori în aproximativ un minut faptul că starea de urgență se va finaliza pe 15 iunie. Întâmplător? Nu avem cum să știm. Recunoaștem doar această greșeală a președintelui ca fiind un act ratat. Mai jos explicăm ce înseamnă un act ratat și vă mai dăm câteva exemple amuzante din istorie.
