Criza prin care trece Republica Moldova are un impact major asupra economiei. Or, acest lucru poate fi sesizat pe piața valutară prin vânzările de valută ale persoanelor fizice. În luna martie și aprilie volumul transferurilor a scăzut cu 18 milioane USD la 188 mil. USD. Cea mai mare cădere a fost în aprilie cu 12%. Însă transferurile cetățenilor nu reflectă situația pe piața valutară. Indicatorul cel mai relevant sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Cel mai mare volum al transferurilor a fost atins în 2008 – 1,6 miliarde USD după care acestea a fost prăbușirea din 2009 cu recuperare până în 2013 și o cădere ulterioară. Iar din anul 2014 volumul remiterilor s-au stabilizat la 1,2 miliarde USD. În realitate, oamenii aduc banii în țară nu întotdeauna oficial. Ei când revin în țară vin cu banii în buzunar. De aceea un indicator mai relevant al pieței valutare sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice. Astfel, oameni transferă oficial 1,3 miliarde USD, dar vând 2,1 miliarde USD.
”În perioada martie – aprilie avem o prăbușire a pieței valutare față de anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD față de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetățenii nu au vândut valută în lunile menționate. Explicația este că moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 – ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menționat Ioniță.
În luna mai, probabil va fi un nivel la fel de mic al vânzărilor de valută. Astfel, putem spune că în trimestrul doi când am intrat în plină criză volumul de valută vândut va fi la nivelul minim din ultimii zece ani.
Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populația nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Aici avem două explicații: nu au lucrat majoritatea unităților de comerț nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populației. A doua explicația este că pe timp de criză populația își schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză și nu le arde a mașini. Asta după ce am avut câțiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.
În ce privește cererea de valută, economistul IDIS Viitorul opinează, că anul acesta avem 177 mil. USD față de 211 mil. USD anul precedent. Cererea a scăzut ca urmare consumului. De exemplu, doar în două luni populația și-a redus cheltuielile pentru mașini cu 700 mil. de lei.
”Per total, anual deficitul pieței valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetinește economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii, care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menționăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD să mențină cursul valutar. Am avut o intervenție a FMI fără precedent fără condiții prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3.1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menține cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menții”, a explicat Ioniță.
Indicele Valutar al Moldovei (IVM 10) arată că leul moldovenesc s-a depreciat puțin, de la începutul anului, față de euro și dolar, însă față de zece valute leul moldovenesc este mai puternic cu aproape 2%. De exemplu, moneda națională față de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar față de lira turcească leul este mai puternic cu 10%, dar a fost cu 18% mai tare. Acest lucru înseamnă că producția turcească a fost mai ieftină cu 18%. Am luat aceste țări, deoarece sunt principalii furnizori de producție pe piața locală. Iar producătorii locali nu pot face față concurenței locale, deoarece doar cursul valutar face ca producția autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu țările vecine.
Veaceslav Ioniță a concluzionat că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piața valutară și în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova. Salvarea a venit de la FMI prin banii pe care i-a oferit. Dar menținerea cursului valutar poate fi periculoasă, deoarece distruge producția autohtonă și nu putem concura cu țările vecine.
