23,4% dintre gospodăriile din Moldova ar fi ajuns sub pragul sărăciei fără de remitențe, iar 17% dintre migranți au încetat să transmită bani din cauza pandemiei. Organizația „Swiss Cooperation in Moldova” trage un semnal de alarmă și spune că în această situație peste 108 de mii de persoane din 37.500 de gospodării vor sărăci.
„Cu prilejul Zilei internaționale a remitențelor pentru familie (ZIRF) marcată pe 16 iunie, Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să ia un set de măsuri ce vor face remitențele mult mai accesibile populației”, potrivit „Swiss Cooperation in Moldova”.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2019, în o cincime din toate gospodăriile cu copii din Moldova sunt imigranți, concentrarea acestora fiind de trei ori mai mare în mediul rural decât în cel urban. Astfel, mulți dintre cei dependenți de transferurile din afară, inclusiv copii, s-au pomenit dintr-odată sub pragul sărăciei.
Din cauza pandemiei COVID-19, întreruperea fluxului de remitențe are un impact considerabil asupra migranților, a familiilor lor, membrilor comunităților diasporale, dar și a economiilor ce se bazează pe remitențe”, subliniază experții organizației care vin cu o serie de recomandări pentru țara noastră.
„1) Un acces mai bun la remitențe în localitățile rurale, 2) folosirea serviciilor financiare în rândul celor mai vulnerabile familii ale migranților, 3) incluziunea financiară a muncitorilor migranți prin canalizarea economiilor provenite din remitențe către activități generatoare de venituri și creșterea posibilităților de investiții”.
În opinia „Swiss Cooperation in Moldova”, cadrul de reglementare trebuie îmbunătățit în vederea permiterii unei competiții mai largi pe piața transferurilor rapide, în afara sistemului bancar.
„Acest fapt va permite ca remiterea banilor să fie posibilă la unități de plată situate aproape de oameni, în special de cei care trăiesc în zonele rurale. Folosirea tehnologiilor și inovațiilor vor deveni astfel disponibile în masă și vor lua locul canalelor informale de transferuri bănești, ce au în prezent o pondere considerabilă. Dacă oamenii de la țară vor avea acces rapid la remitențe aproape de casă, ei nu vor mai fi nevoiți să suporte cheltuieli adiționale pe transport spre centrele urbane”, susțin specialiștii.
Statisticile arată că țara în întregime precum și populația vulnerabilă a Moldovei în particular depind într-o măsură înaltă de remitențe, cu 1,91 miliarde de dolari americani trimiși acasă în 2019, echivalentul a 16% din PIB. Astfel Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitențe state din lume.
„Din cauza impactului negativ al Covid-19 asupra țărilor- principalele destinații pentru migranții moldoveni și a impunerii măsurilor de izolare, se așteaptă o scădere a remitențelor cu 24-27%, asociate cu o reducere de 14% a consumului și de 23% a investițiilor. Dat fiind faptul că 25 la sută din veniturile totale ale gospodăriilor de la țară revin remitențelor, oamenii din zonele rurale vor fi cei mai loviți în această privință”, spun experții.
Potrivit unui studiu OIM, un sfert din gospodăriile din Moldova primesc remitențe, iar pentru o jumătate dintre acestea remitențele constituie mai mult de 50% din veniturile disponibile. Aceeași sursă arată că 23.4% din gospodării ar fi ajuns sub pragul sărăciei fără de banii trimiși de peste hotare; iar 17% din toți migranții susțin că ei deja au încetat să transmită bani din cauza pandemiei.
„Acest fapt va afecta 108,750 de persoane din 37,500 de gospodării care vor ajunge sub pragul sărăciei”, mai subliniază specialiștii.
