Locuitorii Republicii Moldova cheltuiesc o bună parte din venituri pentru întreținerea aspectului exterior – haine, încălțăminte și produse de îngrijire (cca 30%) și distracții cu prietenii (cca 29%) și mai puțin pentru educație (cca 6%) sau călătorii (cca 11%) – cel puțin asta arată datele unui studiu elaborat de către Noblet Media CIS, o companie de comunicare fondată în Ucraina în colaborare cu Info Sapiens, o companie ucraineană de cercetare. Studiul a fost realizat și în alte cinci țări din regiune: Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Uzbekistan.
Studiul arată că Moldova este una dintre țările ai căror cetățeni preferă să investească în bunuri imobiliare (36%), dezvoltarea afacerilor (27%) și utilizarea instrumentelor financiare (22%, cu excepția depozitelor) și să nu păstreze bani acasă. De asemenea 21% dintre conaționalii noștri consideră depozitele în dolari mai fiabile decât în monedă națională (5%).
Obiectivele personale și oportunitățile de carieră
Ca și locuitorii celorlalte cinci țări, cel mai des, principala prioritate a moldovenilor este îmbunătățirea stării economice (61%). Alți 16% doresc să obțină schimbări în societate, iar 24% doresc să obțină popularitate personală și un statut superior. Pentru comparație, în Ucraina ponderea cetățenilor care doresc să schimbe starea de lucruri în societate este de 35%, iar în Georgia – de 13%.
Cel mai mare procent de moldoveni – 32% – doresc să lucreze într-o companie privată internațională, cu toate acestea, o parte semnificativă (respectiv 17% în fiecare sector economic) ar prefera să lucreze la nivel local: într-o companie privată sau în sectorul neguvernamental. 13% dintre moldoveni visează să înceapă propria afacere. La fel ca în toate țările, cu excepția Ucrainei, locuitorii Moldovei (48%) preferă să ia un număr minim de decizii la locul de muncă, iar în timpul lor personal să dedice prietenilor cea mai mare parte a timpului (30%).
Potrivit reprezentanților companiilor care au realizat studiul, în fiecare dintre cele șase țări participante au fost realizate 200 de interviuri personale cu locuitorii urbani cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani.
