Constituirea secțiilor de votare, inclusiv peste hotare și pentru alegătorii din regiunea transnistreană, activitățile de promovare desfășurate de către potențialii concurenți electorali, precum și raportarea financiară a cheltuielilor efectuate de către aceștia. Sunt doar câteva dintre subiecte reflectate în Raportul Nr.3 de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, lansat astăzi de Promo-LEX.
Referindu-se la deschiderea secțiilor de votare în străinătate, raportorii atrag atenția asupra lipsei unui proces de consultare publică instituționalizat, care a generat suspiciuni în procesul de stabilirea a numărului și locației secțiilor de votare peste hotare. „De asemenea, în contextul unei evoluții agravante a situației epidemiologice, este posibil ca numărul de secții de votare organizate efectiv peste hotare să fie mai mic decât numărul celor constituite de CEC, dar este important ca organul electoral central să comunice din timp și transparent despre astfel de situații posibile”, se arată în raport.
„În contextul apariției unor cazuri izolate de refuz în acordarea suportului pentru CEC la crearea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, Misiunea de Observare a alegerilor constată o comunicare defectuoasă și contradictorie dintre unele administrații publice locale de nivelul I (APL I) și CEC pe subiectul constituirii acestor secțiilor de votare”, se explică în raport.
În cel de-al treilea raport de monitorizare, Promo-LEX subliniază de asemenea aspectele problematice ce țin de condițiile de verificare a listelor de subscripție. „Reiterăm opinia că, prevederile Regulamentului CEC sunt mai restrictive decât cele ale Codului electoral și astfel pun într-o poziție defavorabilă concurenții electorali, precum și afectează libertatea de exprimare a opiniei alegătorilor”, spun raportorii.
Promo-LEX constată tot mai multe cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative.
Potrivit Observatorilor Promo-LEX, grupurile de inițiativă au desfășurat în această perioadă cel puțin 130 de activități în scopul colectării semnăturilor, dar și pentru promovarea politică, dar cu tentă electorală a candidaților deja înregistrați. Cele mai multe activități au fost desfășurate de: Igor Dodon (CI) – 52 activități, GI Maia Sandu (PAS) – 27 activități și candidatul înregistrat Andrei Năstase (PPPDA) – 24 activități. Cel puțin 25% din totalul acțiunilor atribuite lui Igor Dodon, desemnat ca independent, sunt activități desfășurate de membri și simpatizanți ai PSRM.
La fel, au fost raportate cel puțin 23 de cazuri de utilizare a resurselor administrative: 15 (65%) de către Igor Dodon (CI), 7 (30%) – Violeta Ivanov (PPȘ) și 1 (4%) – Maia Sandu (PAS).
Conform observatorilor, niciun grup de inițiativă nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături. „Nouă grupuri de inițiativă au omis reflectarea totală sau completă a cheltuielilor efectuate în perioada de referință: Violeta Ivanov (PPȘ) – 269 100 de lei, Andrei Năstase (PPPDA)- 172 196 de lei, Renato Usatîi (PN) – 122 198 de lei, Igor Dodon (CI) – 30 794 de lei, Octavian Țîcu (PUN) – 57 697 de lei, Maia Sandu (PAS) – 13 757 de lei, Andrian Candu (PRO MOLDOVA) – 15 506 lei, Tudor Deliu (PLDM) – 8 810 lei, Dorin Chirtoacă (BE UNIREA) – 5 432 lei. Suma totală estimată ca fiind neraportată este de cel puțin 748 173 lei”.
De asemenea, au fost raportate cel puțin 19 cazuri în care potențialii concurenți electorali au fost afectați de discursul de ură sau instigare la discriminare.
Pentru a fi la curent cu cele mai importante știri te așteptăm pe Telegram. Pentru reportaje video și emisiuni ne găsești pe Youtube, pentru fotografii și stories vino pe Instagram, iar pe Tik Tok îți oferim o doză de amuzament.
