Vladimir Putin spune că, atât vinurile, cât și alte produse din Republica Moldova, nu sunt solicitate pe piața europeană. Așa că, în opinia liderului de la Kremlin, piața rusă este singurul colac de salvare pentru producătorii moldoveni. Unii experți ai sectorului vitivinicol din țara noastră au ținut să-l contrazică pe liderul rus. Ei au precizat că piața Federației Ruse demult nu se mai poziționează pe primele locuri, atunci când este vorba despre exportul vinurilor moldovenești.
VLADIMIR PUTIN, PREȘEDINTELE FEDERAȚIEI RUSE: „Cine cumpără vinul moldovenesc? Franța va cumpăra vinul moldovenesc? Cui îi trebuie pe piața europeană? Ei singuri nu au ce să facă cu el. Ei singuri, la transportare, chiar printre țările europene, îl varsă. Nu-i vorba doar de vin, ci și de alte ramuri ale economiei. E atât de dependentă de Rusia. Nu pot exista normal, deocamdată”.
Declarația, care a fost făcută pe o platformă de dezbateri din Rusia, este contrazisă, însă, de unii experți de la noi. Potrivit directorului Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, în ultimele nouă luni ale anului, principala piață, după destinație și după volum, a vinurilor autohtone îmbuteliate este România, urmată de Polonia, Cehia, Federația Rusă, Belarus și China. Astfel că piața rusească se clasează abia pe locul patru.
TOP ȚĂRI ÎN CARE S-A EXPORTAT VIN ÎMBUTELIAT, ÎN ULTIMELE NOUĂ LUNI
- România
- Polonia
- Cehia
- Federația Rusă
- Belorusia
- China
GHEORGHE ARPENTIN, DIRECTOR, OFICIUL „VIEI ȘI VINULUI”: „Dacă ne uităm la dinamica, cum a evoluat în 9 luni 2020 cu 9 luni 2019, în creștere sunt piețele din România, cu peste 30 de procente, Polonia – cu 2%, Cehia – cu 5%. Balarus – 126%. Aici trebuie să fim atenți. Belarus are sistemul de cotă la vinurile îmbuteliate. Noi nu am vândut atât de mult, iată de ce procentele cresc”.
Între timp, în scădere este exportul pe piața din Federația Rusă, cu 7 procente, China – cu 42 de procente și Canada – cu 18 procente.
GHEORGHE ARPENTIN, DIRECTOR, OFICIUL „VIEI ȘI VINULUI”: „Acesta e vinul îmbuteliat în volum. Dacă ne întoarcem la bani, după cum valorificăm noi vinurile noastre, România e departe prima piață, unde noi valorificăm cel mai bine vinul, urmat de Polonia, Cehia, Federația Rusă. Dacă ne uităm dinamica comparativ cu 2019, în scădere e Federația Rusă – cu 11% , China- cu 42%, Canada – 23,2%”.
O altă categorie de export se referă la vinul în vrac. Și în acest caz, piața rusă nu se clasează pe primul loc. Aici, prima poziție este ocupată de Belarus, urmată de Georgia, România și Marea Britanie, în timp ce Rusia este abia pe locul cinci, deoarece exportul vinului în vrac a scăzut cu 70 la sută.
