Spitale din multe regiuni din Rusia trec printr-o lipsă gravă de medicamente folosite în tratarea pacienţilor cu COVID-19 şi nu reuşesc să-şi refacă stocurile din cauza cumpărăturilor de panică, a cererii ridicate şi a unui nou sistem de etichetare, spun responsabili locali, distribuitori şi medici, notează vineri Reuters și agerpres.ro.
Rusia, care a raportat al cincilea bilanţ mondial de infectări cu coronavirus, se luptă, la fel ca multe alte ţări, să facă faţă unui al doilea val al epidemiei, iar sistemul sanitar din afara Moscovei se află pe punctul de a colapsa.
Medici din peste 12 regiuni se confruntă cu mari lipsuri de antibiotice, antivirale şi alte medicamente folosite la tratarea COVID-19, au declarat pentru Reuters trei responsabili locali şi trei distribuitori.
‘Medici-şefi mă sună la câteva minute să mă roage pentru medicamente. Nu mai au nimic cu care să-i trateze pe pacienţi. Iar eu nu am nimic să le ofer’, a dezvăluit co-proprietarul unui mare distribuitor farmaceutic, sub rezerva anonimatului.
‘Ştim că există o penurie în anumite regiuni, acest fapt este inacceptabil. Guvernul depune eforturi foarte viguroase pentru a preveni această situaţie’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, săptămâna trecută.
O doctoriţă din regiunea Başkiria (sud-estul Rusiei) a spus, cu condiţia de a-i fi păstrat anonimatul, că spitalul din oraşul său are un deficit de medicamente din cauza afluxului mare de pacienţi.
Cu deja peste 2 milioane de infectări cu coronavirus în Rusia, reţelele de socializare sunt acum inundate de cereri de cumpărări de medicamente.
‘Nu avem ser pentru injecţii, ce să mai vorbim de antibiotice şi antivirale’, a afirmat un oficial dintr-un oraş siberian, sub rezerva anonimatului.
Medicii din Rusia folosesc un protocol specific cu anumite medicamente pentru tratamentul pacienţilor cu COVID-19. Potrivit documentelor consultate de Reuters, acesta include antibioticele Levofloxacin sau Azithromycinum şi antivirale locale precum umifenovir.
Aceste antibiotice şi antivirale au ajuns acum să lipsească, spun autorităţi regionale.
Doar Moscova şi câteva regiuni bogate au resurse financiare şi de lobby pentru a răspunde unor astfel de penurii.
‘Singurul tratament este să ne rugăm’, a afirmat un oficial care lucrează într-un centru regional de criză COVID-19.
Detalii despre medicamentele folosite în programul de tratament au fost distribuite pe reţele de socializare, declanşând cumpărături de panică ce au golit farmaciile şi depozitele distribuitorilor.
Legal, antibioticele ar trebui comercializate doar cu prescripţie medicală, dar multe farmacii le vând şi fără aşa ceva.
Producătorii de medicamente întâmpină şi probleme la importul din India şi China de substanţe necesare, din cauza cererii globale crescute în timpul pandemiei.
Aleksandr Semenov, preşedintele firmei producătoare Acticomp, a explicat că s-au confruntat cu penurii la intermediarii de reacţie din import utilizaţi la fabricarea medicamentelor.
‘Desigur, există penurii. În vară am făcut stocuri în avans pentru şase luni. Din nefericire, s-au epuizat foarte repede’, a spus el.
Potrivit lui Rustem Muratov, director executiv al Binnopharm Group, una din fabricile grupului a crescut de şase ori producţia de Levofloxacin, iar pe cea de Azithromycinum de cinci ori în septembrie comparativ cu aceeaşi lună din 2019.
‘Producătorii nu fac faţă. Pur şi simplu nu există suficiente medicamente disponibile’, a afirmat un oficial regional dintr-un centru de criză.
Un nou sistem de etichetare a medicamentelor, introdus în octombrie pentru a contracara piaţa neagră prin monitorizarea electronică a traseului fiecărui medicament de la producător la consumator, nu a fost de ajutor.
Aceste probleme de început le creează dificultăţi producătorilor în a introduce medicamentele în sistem, iar farmaciile au avut probleme cu vânzările, spun câţiva distribuitori şi producători.
Un furnizor s-a plâns că nu a reuşit timp de câteva săptămâni să aducă un transport mare de dexametazonă, folosită la tratarea COVID-19, din cauza problemelor din fabrică cu sistemul de etichetare.
‘A fost o nebunie să se introducă acest sistem, fără a fi testat şi într-o situaţie epidemiologică dificilă’, a fost de părere Nikolai Bespalov, director de dezvoltare al RNC Pharma.
