Rusia a salutat miercuri, 23 decembrie, faptul că limba rusă a redobândit în Republica Moldova statutul de „limbă de comunicare interetnică”, proiect anulat în 2018 de către Curtea Constituţională ca urmare a unei sesizări a Partidului Liberal, şi a criticat poziţia României şi UE, informează TASS și agerpres.ro.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a subliniat într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului, că, în pofida faptului că în 2018 limba rusă a fost lipsită de statutul de limbă de comunicare interetnică şi mass-media de limbă rusă a fost limitată în difuzare, cererea pentru limba rusă în Republica Moldova nu a scăzut.
„Într-o măsură sau alta, limba rusă este vorbită de 80% din populaţia Republicii Moldova, inclusiv de etnici ruşi, moldoveni, ucraineni, găgăuzi, evrei, reprezentanţi ai altor naţionalităţi. Problema limbii ruse este importantă în contextul soluţionării problemei transnistrene. În acest sens, decizia Parlamentului moldovean are o importanţă deosebită pentru stabilitatea internă a republicii”, a subliniat Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a atras atenţia şi asupra declaraţiilor venite din partea Uniunii Europene (UE) şi a României cu privire la deciziile recente ale Parlamentului de la Chişinău.
„La început, reprezentantul oficial al UE de la Bruxelles i-a acuzat pe parlamentarii moldoveni de faptul că proiectele de lege au fost introduse pe ordinea de zi în grabă şi în mod netransparent, iar votarea s-a făcut fără respectarea procedurilor parlamentare în vigoare şi cu sprijinul persoanelor implicate în acte de corupţie”, a explicat Zaharova.
Parlamentarii de la Chișinău au fost criticaţi de reprezentantul oficial al UE la Chişinău, care a dat de înţeles că adoptarea legilor va avea o consecinţă negativă asupra asistenţei financiare acordate republicii.
Aceeaşi atitudine a demonstrat-o, potrivit Mariei Zaharova, şi Ministerul Afacerilor Externe al României.
„Facem apel către partenerii noştri occidentali să renunţe la politica standardelor duble de impunere a unor decizii politice avantajoase lor, în detrimentul intereselor cetăţenilor moldoveni, şi la ingerinţa în treburile statului suveran moldovenesc”, a subliniat Zaharova.
Uniunea Europeană şi România au reacţionat la trecerea prin Parlamentul de la Chişinău a unui set întreg de legi controversate. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului European de Acţiune Externă, legile votate, inclusiv cea cu privire la limitarea prerogativelor prezidenţiale prin trecerea Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova din subordinea Preşedinţiei în cea a Parlamentului, au fost adoptate fără a fi respectate procedurile parlamentare necesare.
În ședința din 16 decembrie a Parlamentului, 55 de deputați din fracțiunea PSRM și Pentru Moldova au votat în a doua lectură proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Asta deși, anterior, membrii Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectul lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
