Noua administrație de la Washington a reacționat prompt, sâmbătă, după ce mii de persoane au fost arestate în Rusia, transmițând un mesaj ferm către Moscova și cerând eliberarea imediată a opozantului Aleksei Navalnîi.
Amnesty International a acuzat poliţia că „a bătut fără discernământ şi a arestat arbitrar” manifestanţi.
„Statele Unite condamnă cu fermitate utilizarea unor metode brutale împotriva protestatarilor şi a jurnaliştilor în acest weekend în oraşe de pe întreg cuprinsul Rusiei”, transmite într-un comunicat noul purtător de cuvânt al Departamentului de Stat SUA, Ned Price.
„Încercările constante de a reprima dreptul ruşilor la întruniri paşnice şi de a reprima libertatea de exprimare, arestarea opozantului Aleksei Navalnîi, precum şi reprimarea protestelor care au urmat sunt indicii îngrijorătoare ale noilor restricţii impuse societăţii civile şi libertăţilor fundamentale”, afirmă Ned Price, potrivit digi24.ro.
„Îndemnăm autorităţile ruse să îi elibereze pe toţi cei care au fost arestaţi pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale şi să îl elibereze imediat şi necondiţionat pe Aleksei Navalnîi”, a continuat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, care cere totodată Rusiei să coopereze în ancheta internațională referitoare la otrăvirea lui Navalnîi și să dea explicații credibile în legătură cu folosierea unei arme chimice pe teritoriul ei.
„Statele Unite vor sta alături de aliați și parteneri în apărarea drepturilor omului – fie în Rusia sau în orice altă parte ar fi ele amenințate”, este avertismentul pe care diplomația de la Washington îl transmite în final Moscovei.
Moscova cere „explicații” de la americani
De cealaltă parte, Moscova a cerut sâmbătă „explicații” Ambasadei SUA din Federația Rusă, căreia îi găsește „vina” de a fi publicat itinerariile manifestațiilor. Site-ul Ambasadei SUA a publicat un avertisment adresat cetăţenilor americani, care erau sfătuiți să nu meargă la manifestaţiile de sâmbătă din Rusia. În acest text, reprezentanţa diplomatică preciza în ce oraşe şi pe ce străzi sunt prevăzute să aibă loc proteste. Din punctul de vedere al diplomatei ruse, asta însemnă, de fapt, încurajarea manifestanţilor. Potrivit Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, dacă Ambasada Rusiei la Washington ar fi acţionat la fel, asta ar fi dus la „ameninţări cu sancţiuni şi expulzări ale unor diplomaţi ruşi”. În consecință, diplomații americani de la Moscova sunt convocați la MAE rus pentru a da explicații.
Peste 2.500 de manifestanţi au fost arestaţi sâmbătă în cel mai amplu protest din Rusia ultimilor ani. Manifestații în favoarea eliberării lui Aleksei Navalnîi au avut loc în 100 de orașe de pe tot cuprinsul Federației Ruse, inclusiv în Siberia, în ciuda temperaturilor foarte scăzute. Principalele mitinguri au avut loc sâmbătă la Moscova şi Sankt Petersburg, unde au participat zeci de mii de protestatari.
La Moscova au avut loc confruntări în mai multe rânduri, sâmbătă după-amiaza, între agenții forțelor speciale, care au utilizat bastoane, şi protestatari, care au recurs, în general, la bulgări de zăpadă şi alte proiectile. Spre seară, sute de persoane s-au adunat la închisoarea Matroskaia Tişina din nordul Moscovei, unde este deţinut opozantul Aleksei Navalnîi. Poliţia a efectuat mai multe arestări şi i-a lovit pe manifestanţi pentru a-i dispersa.
Deși s-au despărțit, UE și Marea Britanie condamnă la unison Moscova
La rândul său, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat „arestările masive” şi „folosirea disproporţionată a forţei” în cursul manifestaţiilor de sâmbătă din Rusia pentru eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi.
„Vom discuta luni despre viitorii pași cu miniştrii afacerilor externe din UE”, a adăugat el într-o postare pe Twitter.
Mai multe state membre şi Parlamentul European cer adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar o astfel de măsură necesită unanimitatea celor 27.
Vineri, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut „eliberarea imediată” a opozantului rus. El a exprimat „îngrijorările serioase” ale UE privind soarta lui Navalnîi şi a cerut „respectarea integrală şi necondiţionată a drepturilor sale”.
La rândul său, Marea Britanie a cerut Rusiei să-și respecte angajamentele internaţionale privind respectarea drepturilor omului. „Suntem profund preocupaţi de reţinerea protestarilor paşnici şi continuăm să monitorizăm situaţia îndeaproape”, a anunţat Ministerul de Externe britanic într-un comunicat.
„Îndemnăm guvernul rus să respecte şi să se conformeze cu angajamentele sale internaţionale în materie de respectare a drepturilor omului şi să-i elibereze pe cetăţenii reţinuţi în timpul demonstraţiilor paşnice”, a adăugat Foreign Office.
Plasat în detenţie preventivă şi vizat de mai multe proceduri judiciare, Aleksei Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a fost reţinut pe 17 ianuarie, după întoarcerea sa din Germania, unde a fost tratat pentru otrăvirea cu un agent neurotoxic din clasa Noviciok, pentru care acuză Kremlinul.
