Statul, reprezentat de Parlament, Președinte și Guvern, trebuie să intervină pentru a salva cel mai important activ al țării – Calea Ferată din Moldova, care de-a lungul anilor 2010-2019 a fost deposedată de active prin diferite metode. Declarația a fost făcută de Oleg Lipskii, președintele comisiei de anchetă privind situația la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată” din Moldova, în cadrul unui briefing de presă susținut astăzi,24 februarie, la Parlament.
„Calea Ferată din Republica Moldova, o întreprindere strategică, coloana vertebrală a economiei țării, de-a lungul anilor 2010-2019 a fost deposedată de active prin diferite metode. Este vorba și de achizițiile cu rentabilitatea vânzărilor pieselor materialelor până la 41%. Cine vindea piesele avea câștig până la 41%. Este o rentabilitate enormă având în vedere situația financiară de la Calea Ferată. Erau cumpărate piese cu prețuri exagerate, ceea ce a adus o daună enormă căii ferate. Motorina era achiziționată cu prețuri mai mari ca pe piață, au existat și furturi de motorină”, a explicat Oleg Lipskii.
Calea Ferată a fost deposedată de active, terenuri și chiar bucăți de peroane. Practic, din contul Căii Ferate din Moldova, a fost realizat un proiect de modernizare a trenurilor la uzina Remar din România. Nu a existat niciun studiu de fezabilitate, nici documente de proiect, nimeni nu a calculat dacă este rentabil sau nu.
„Nimeni nu poate afla până în prezent cât costă repararea acestor trenuri. La moment, din cinci trenuri modernizate, doar două sunt în stare bună, trei sunt inactive”, a spus deputatul.
Furtul a luat amploare în perioada 2015-2019, când sume uriașe au fost retrase din întreprindere prin diverse scheme.
„Schema presupunea utilizarea companiilor de expediție, unde au fost stabilite condiții pentru majorarea tarifelor și plata în numerar sau prin transfer către offshore. Cea mai mare problemă, provocată de lăcomia din acea perioadă, este că am pierdut un volum foarte mare de tranzit de mărfuri prin Moldova. Clienții au decis pur și simplu că este mai bine să folosească ruta maritimă”, a informat Oleg Lipskii.
Ultima lovitură pentru CFM a fost pandemia, care a redus și mai mult volumul de muncă – cu 33% în 2020, comparativ cu 2019. Petru Burduja a adăugat că în raportul comisiei vor fi prezentate informații detaliate.
„Salariile a 6 mii de angajați nu au fost majorate, restanțele salariale ajung la 665 milioane de lei. Lipsa de cooperare a organelor de stat cu privire la acest activ al statului poate duce la o catastrofă. Trebuie să ne amintim de unii miniștri care au primit plicuri prin oficiile Căii Ferate, unii directori. Au făcut toate acestea numai cu intenția de a acumula capital personal, dar nu în interesul statului”, a subliniat Petru Burduja, deputat al fracțiunii socialiștior în actuala legislatură.
Amintim că, la 5 februarie 2021, Parlamentul a format comisia de anchetă pentru a analiza situaţia economică şi financiară a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Comisia a fost organizată la iniţiativa fracțiunii socialiştilor.
Totodată, luni, 22 februarie, angajații de la Calea Ferată din Ocnița au blocat, liniile de tren, în semn de protest. Aceștia cer să li se achite restanțele la salarii pentru câteva luni. În termen de 60 de zile, Comisia parlamentară urmează să fie prezentat un raport cu privire la rezultatele și concluziile anchetei.
La finele anului 2020, datoria creditoare a companiei constituia aproape 460 de milioane de lei, iar restanțele salariale – 35,5 milioane de lei. La Calea Ferată din Moldova lucrează în jur de 6 800 de angajați.
Tot astăzi, Alexandru Slusari, deputat PPDA și membru al Comisiei de anchetă privind situația de la întreprinderea Calea Ferată a declarat că întreprinderea trebuie să fie declarată drept obiect strategic și să se subordoneze Guvernului.
