Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a exclus duminică posibilitatea unui război cu Ucraina, îngrijorată de mai multe zile de o întărire a trupelor ruseşti la frontierele sale, relatează AFP.
“Desigur, nimeni nu se angajează pe calea războiului şi nimeni nu acceptă posibilitatea unui astfel de război”, a spus Peskov într-un interviu acordat postului public de televiziune Rossia 1, ce va fi difuzat în cursul serii la Moscova şi din care au fost făcute publice extrase.
“Nimeni nu acceptă nici posibilitatea unui război civil în Ucraina”, a adăugat el, asigurând că “Rusia nu va rămâne indiferentă faţă de soarta vorbitorilor de limba rusă care trăiesc în sud-estul” Ucrainei, unde din 2014 are loc un război între trupele de la Kiev şi separatişti pro-ruşi.
Potrivit Moscovei, acest război care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi de la declanşarea sa este un război civil ucrainean, în timp ce Kievul şi Occidentul consideră evident sprijinul militar, politic şi financiar al Rusiei pentru separatişti.
În ultimele zile, Kievul şi mai multe capitale occidentale au criticat Moscova pentru că a masat trupe la graniţa ucraineană şi în peninsula Crimeea anexată, în timp ce incidentele ucigaşe cu separatiştii sunt aproape zilnice.
Potrivit Ucrainei, Kremlinul ar putea căuta un pretext pentru a lansa o operaţiune militară de anvergură, potrivit agerpres.ro. Kremlinul nu a negat aceste mişcări de trupe, dar asigură că nu ameninţă pe nimeni, acuzând, dimpotrivă, Kievul de “provocări” menite să “înrăutăţească situaţia de pe front”.
“Rusia depune toate eforturile pentru a ajuta la rezolvarea acestui conflict. Şi vom continua să facem acest lucru fără încetare”, a spus Peskov în interviu.
Deşi luptele aproape încetaseră după un armistiţiu încheiat în vara anului 2020, ele au fost reluate cu intensitate în ultimele săptămâni. De la începutul acestui an, 26 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, în timp ce ţara a pierdut doar 50 de soldaţi pe tot parcursul anului 2020.
Această reluare a luptelor şi mişcările trupelor ruse au determinat Kievul să-şi intensifice contactele cu occidentalii, Washingtonul, Berlinul şi Parisul asigurând Ucraina de sprijinul lor şi cancelarul german Angela Merkel cerându-i preşedintelui rus Vladimir Putin să “reducă” prezenţa rusă la frontiera ucraineană.
