Orice declarație în cadrul Parlamentului care este votată de deputați poartă mai mult caracter politic și nu poate duce la consecințe juridice. De această părere este profesorul în drept Constituțional Teodor Cîrnaț. Potrivit lui, astfel de declarații pun mai multă presiune asupra autorității care exercită funcția de jurisdicție constituțională și afectează independența Curții Constituționale.
„Miza actualei declarației este de a speria judecătorii Curții Constituționale, ca nu cumva pe 28 aprilie să declare neconstituțională hotărârea Parlamentului prin care a fost introdusă starea de urgență. Dacă o declară neconstituțională, atunci îi taie orice pârghii politice și șantajabile ca să amâne cât mai departe alegerile parlamentare anticipate. Dacă declară această hotărâre Constituțională atunci Președintele R. Moldova este obligată să dizolve actualul Parlament din legislatura a X”, a declarat Cîrnaț.
Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în prezent în cadrul Parlamentului, „este un moft politic care duce la distorsionarea sau la punerea sub lovitură a principiului statului de drept și democratic”, principiu care este scris în Constituție, legalității și executării întocmai a hotărârilor Curții Constituționale.
El a mai precizat că, în cazul în care Parlamentul nu se va supune deciziilor Curții Constituționale, inclusiv și a viitorul decret de dizolvare a Parlamentului, s-ar putea ca acei deputați care nu se vor supune să fie pasibili de atras la răspundere penală pentru uzurparea puterii în stat.
„Ca și profesor în drept constituțional, sunt de părerea, că nu poate forul legislativ suprem al Poporului prin astfel de șiretlicuri politice să facă presiune nefondată asupra unui organ independent care nu se subordonează nici Parlamentului, nici Guvernului, nici puterii judecătorești, cum este Curtea Constituțională. Mai mult ca atât, odată ce Curtea Constituțională este garantul separației puterilor în stat, și prin acele hotărâri pe care le adoptă Curtea poate să afecteze atât Parlamentul, Guvernul, cât și puterea judecătorească, este și logic că uneori Parlamentul s-ar putea să se răzbune pe Curtea Constituțională pentru acele hotărâri sau decizii care nu sunt favorabile Parlamentului. Pentru aceasta există Constituție care garantează o independență în activitatea CC și niciun organ statal nu poate influența asupra eliberării din funcție a acestor judecători”, mai spune Cîrnaț.
Profesorul a precizat că, dacă un judecător a încălcat Constituția, a încălcat jurământul, procedura de eliberare în funcție este în felul următor: organul care l-a desemnat, de exemplu pe Domnica Manole, Parlamentul inițiază procedura disciplinară, însă plenul Curții Constituționale examinează acest dosar disciplinar și plenul votează eliberarea din funcție a unui judecător sau altul.
Menționăm că vineri, 23 aprilie, deputații Partidului Socialiștilor (PSRM) și Partidului „Șor” au votat declarația privind uzurparea puterii de către trei magistrați ai Curții Constituționale (CC). Declarația a fost dată citirii de la tribuna Parlamentului de către legislatorul socialist Vasile Bolea și a fost votată de 54 de legislatori.
Astfel, deputații cer demisia a trei judecători ai Înaltei Curți: Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Cei trei magistrați au hotărât că sunt circumstanțe pentru dizolvarea Legislativului și declanșarea alegerilor anticipate, în urma sesizării depuse de șefa statului, Maia Sandu.
La 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate.
