Deputatul Platformei Da, Dinu Plângău, anunță că va expedia scrisori în adresa procurorului general, președintei Parlamentului, președintei Sandu și ministrului în exercițiu a Justiție prin care le va solicita să fie preluat demersul său prin care a cerut Curții Constituțională să scoată în afara legii Partidul „Șor”. Sesizarea declarată inadmisibilă de Curtea Constituțională pe motiv că deputații, potrivit codului jurisdicției constituționale nu pot depune astfel de sesizări. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.
Plângău spune că solicitarea de a declara Partidul Șor în afara legii este inspirată din precedentele altor state UE, unde partidele care prin acțiunile și declarațiile lor au adus prejudicii principiilor democrației, statului de drept, să nu poată participa în alegeri și să fie un exemplu pe viitor. Potrivit lui, scrisorile vor fi expediate astăzi, 14 mai.
„Nu avem prea multe așteptări de la președintele Parlamentului înțelegând foarte bine relația dintre cele două partide PSRM și Șor, nu avem mari așteptări de la ministrul Justiției, exponent al socialiștilor, dar avem așteptări de la Președintele țării – președintele tuturor și bineînțeles de la procurorul general”, a declarat liderul Platformei DA, Andrei Năstase.
În context, Plângău a precizat că va urma și o sesizare repetată la Curtea Constituțională prin care va cere revendicarea dreptului deputatului în Parlamentul R. Moldova de a sesiza CC pe subiecte ce vizează constituționalitatea sau neconstituționalitatea partidelor politice.
***
Curtea Constituțională a respins sesizările deputaților Platformei DA și deputatului neafiliat Octavian Țîcu care au cerut scoaterea în afara legii a Partidului „Șor”. Decizia a fost pronunțată astăzi și este definitivă.
„Se declară inadmisibile sesizările privind controlul constituționalității Partidului Politic „Şor”, depuse de Dinu Plîngău, Maria Ciobanu, Liviu Vovc și Octavian Țîcu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, se arată în decizia Curții Constituțională.
În decizie se precizează că „Curtea observă că, potrivit articolului 38 alin. (2) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, astfel de sesizări pot fi depuse de preşedintele Republicii Moldova, de preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate adresa sesizări numai în baza uneihotărâri a Parlamentului, Procurorul General – în baza unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor, ministrul justiţiei – în baza unei hotărâri a colegiului Ministerului Justiţiei”.
În aceste condiții, membrii Curții Constituționale spun că având în vedere că deputații din Parlamentul Republicii Moldova nu se încadrează în categoria subiectelor care, potrivit articolului menționat mai sus din Codul jurisdicției constituționale, dețin prerogativa sesizării Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unui partid politic, Curtea conchide că sesizările menționate supra sunt inadmisibile.
