Președintele Franței, Emmanuel Macron, a efectuat o vizită simbolică în Rwanda, joi, în cadrul căreia a recunoscut rolul țării sale în genocidul din Rwanda din 1994, conform France24.
„Fiind aici, cu voi, cu umilință și respect, am venit să asum responsabilitatea noastră”, a spus Macron într-un discurs la monumentul din Kigali care comemorează genocidul, acolo unde sunt înmormântate 250.000 de victime ale genocidului din 1994.
Macron a mai spus că Franța avea o datorie să recunoască „suferința pe care a provocat-o asupra poporului din Rwanda prin faptul că a prețuit tăcerea mai mult decât căutarea adevărului”.
Macron este primul lider francez care merge în țara africană din 2010 și până astăzi. Rwanda a acuzat de multă vreme Franța de complicitate în genocidul din 1994. Macron a recunoscut o „responsabilitate” însă nu și complicitatea.
„Franța are o istorie comună, dar și o responsabilitate față de Rwanda. Avem o datorie – să acceptăm istoria și să recunoaștem suferința care a fost provocată poporului din Rwanda prin prețuirea tăcerii în fața căutării adevărului”, a spus Macron.
Deși unii se așteptau ca Macron să-și ceară scuze oficial, faptul că acesta a acceptat o responsabilitate a Franței reprezintă un pas pe care niciunul dintre predecesorii săi nu l-a făcut.
Președintele francez a mai spus că doar cei care au trecut prin acele suferințe „ar putea, poate să ierte, să ne ofere darul iertării”.
Președintele din Rwanda, Paul Kagame, fost lider al armatei Tutsi, populația masacrată de regimul Hutu, a spus că „discursul lui Macron este mai valoros decât o cerere de scuze oficială”.
Raport: Franța poartă o serioasă și copleșitoare răspundere
Emmanuel Macron a sosit în capitala țării, Kigali, joi de dimineață, și a fost primit de președintele Paul Kagame. Vizita sa vine după două rapoarte, unul francez și altul din Rwanda, publicate în martie, respectiv aprilie în care a fost examinat rolul pe care Franța l-a avut în genocid.
Primul raport, publicat în martie, arată că Parisul a jucat un rol condamnabil în masacru – guvernul francez, care avea legături cu regimul Hutu care a organizat masacrul, a închis ochii la pregătirea genocidului. Conform raportului, Franța poartă o serioasă și copleșitoare răspundere. Pe de altă parte, comisia nu a găsit dovezi care să ateste complicitatea Franței.
Înainte de venirea lui Macron la Kigali, ambele părți au vorbit cu entuziasm de normalizarea relațiilor. Purtătorul de cuvânt al guvernului francez a spus că vizita „semnalează o relație reînnoită. Este dovada voinței președintelui de a se confrunta cu istoria, cu trecutul și cel mai bun fel de a merge înainte”.
Ce s-a întâmplat în Rwanda
Genocidul din Rwanda a avut loc între 7 aprilie și 15 iulie 1994, în timpul Războiului Civil. Originile conflictului datează din perioada colonialismului european, țara aflându-se sub mai multe stăpâniri coloniale până în perioada decolonizării Africii.
Etniile Hutu și Tutsi, aflate în conflict după obținerea independenței s-au confruntat mai multe zeci de ani – după Revoluția din Rwanda din 1959, un regim semi-colonial patronat de Belgia, sub forma unei monarhii Tutsi, a fost înlocuit de o republică sub un regim al etniei Hutu.
Revoluția a dus la un exod al unei mari părți a populației Tutsi, care s-a regrupat în străinătate unde au format ceea ce s-a numit Frontul Patriotic Rwandez. Această armată de refugiați au pornit Războiul Civil la începutul anilor 1990, fapt ce a dus la o accentuare a extremismului Hutu.
Ulterior, regimul Hutu a plănuit masacrarea populației Tutsi, pus în aplicare în cele 100 de zile între aprilie și iulie 1994 – între 500.000 și 800.000 de oameni au fost uciși cu sălbăticie în propriile sate și locuințe.
