Parisul dedică două expoziţii gigantului literaturii franceze Victor Hugo: una consacrată desenelor sale cu accente fantastice, cealaltă documentând funeraliile sale, la care a participat una dintre mai mari mulţimi văzute vreodată în capitala Franţei, informează AFP.
În Place des Vosges, din inima Parisului, Casa reconstituită a lui Victor Hugo, renovată după 18 luni de lucrări, inaugurează prima sa expoziţie post-lockdown, reunind peste 200 de desene ale lui Hugo, puţin cunoscute publicului larg.
Scriitorul a rezervat aceste desene cercului său de apropiaţi. Nu vor deveni celebre decât în 1888, la trei ani după moartea sa, în 1885.
Traseul îl va purta pe vizitator de la un “atelier” tematic la altul: “prietenie”, “dragoste”, “suflet”, “Paris”, “doliu” etc.
În 1837, Victor Hugo a trecut de la desenul documentar la cel vizionar, iar în desenele sale în cerneală neagră, crepusculare sau nocturne – şi în special în “Le Burgh a la croix” şi “Le phare d’Eddystone” – domneşte un fantastic de dincolo de mormânt.
Fascinantă este şi seria de caricaturi – intitulată “Počme de la Sorcičre” – pe care Hugo le-a desenat la sfârşitul vieţii pentru a apăra, cu ocazia unui proces, abolirea pedepsei cu moartea.
Expoziţia “La Liberté au Panthéon”, instalată în criptă, lângă mormântul său, evocă, prin fotografii, picturi şi obiecte de epocă incredibilul eveniment al înmormântării acestui mare om, a cărui memorie a fost utilizată de a Treia Republică pentru a-şi consolida valorile republicane.
Într-una dintre fotografiile din expoziţie, sub Arcul de Triumf vedem un imens catafalc negru, cu stemă, steaguri şi draperii, proiectat de arhitectul Charles Garnier.
În mijlocul unei mulţimi de două milioane de persoane, “dricul săracilor” pe care şi-l dorise autorul “Mizerabililor” va coborî pe Champs Elysees, se va alătura bulevardului Saint-Germain şi va urca bulevardul Saint-Michel către vechea biserică Sainte-Genevieve, transformată în templu laic
“Înmormântarea lui Victor Hugo. De închiriat 60 de locuri la primul etaj. Bulevardul Saint-Germain”, se poate citi pe unul dintre “anunţurile” vremii prezent în expoziţie.
