La Minsk s-a deschis miercuri procesul, cu uşile închise, împotriva uneia dintre personalităţile cele mai importante ale mişcării de contestare din Belarus în 2020, carismatica flautistă Maria Kolesnikova, acuzată că a intenţionat să înlăture de la putere regimul autoritar al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează France Presse.
Maria Kolesnikova, încarcerată de zece luni, este judecată împreună cu avocatul său Maxim Znak, potrivit agenţiei oficiale Belta, scrie agerpres.ro.
Cei doi riscă până la 12 ani de închisoare pentru “complot cu scopul capturării puterii” şi şapte ani de detenţie pentru “apeluri la acţiuni de natură să aducă atingere securităţii naţionale”.
Acest proces intervine în timp ce, în ultimele săptămâni, regimul lui Aleksandr Lukaşenko a amplificat represiunea împotriva participanţilor şi organizatorilor mişcării de contestare, fără precedent, din vara şi toamna anului trecut, când zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a denunţa realegerea frauduloasă a preşedintelui belarus pentru a şasea oară.
Maria Kolesnikova a fost arestată în septembrie după ce a rezistat unei tentative de expulzare forţată din propria ţară. Potrivit opozantei, serviciile speciale belaruse (KGB) au răpit-o de pe o stradă din Minsk, apoi i-au pus un sac pe cap pentru a o transporta la frontiera ucraineană.
Ea şi-a rupt paşaportul şi a refuzat să părăsească ţara, fiind dusă la închisoare.
Kolesnikova şi celălalt acuzat, Maxim Znak, au lucrat pentru Viktor Babarîko, contracandidatul preşedintelui belarus, recent condamnat la 14 ani de închisoare pentru o presupusă fraudă.
Cei doi au participat la Consiliul de coordonare, constituit după alegerile contestate din august 2020 pentru a organiza tranziţia paşnică a puterii.
Maria Kolesnikova a făcut parte din trio-ul de femei propulsate la conducerea mişcării de contestare, împreună cu Svetlana Tihanovskaia, candidată la prezidenţiale în locul soţului ei încarcerat, şi Veronika Ţepkalo. Ultimele două au fugit din ţară, sub presiunea autorităţilor.
Mii de manifestanţi şi opozanţi au fost închişi sau constrânşi să ia calea exilului din toamna anului 2020 şi până în prezent. Minskul este de asemenea acuzat şi pentru persecutarea unora dintre cei care au fugit din ţară.
Cel mai recent caz este cel al lui Vitali Şişov, liderul unei organizaţii neguvernamentale, cu sediul la Kiev, care ajuta opozanţii regimului belarus. Tânărul, dat dispărut marţi dimineaţă după ce ieşise din casă să facă jogging, a fost găsit miercuri spânzurat într-un parc din capitala ucraineană.
Organizaţia sa a acuzat imediat Minskul de asasinarea lui Şişov, în timp ce poliţia ucraineană nu a exclus o crimă camuflată în sinucidere şi a deschis dosar penal pentru “ucidere cu premeditare”.
Această tragedie a intervenit la scurt timp după incidentul petrecut la Jocurile olimpice de la Tokyo cu atleta belarusă Kristina Tsimanovskaia, ameninţată cu repatrierea forţată pentru critici exprimate la adresa federaţiei sale pe reţelele de socializare. Ea a spus că se teme că va fi trimisă la închisoare, Polonia acordându-i o viză umanitară.
