Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) propunea reintroducerea unor noi reguli de numire și alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), după ce Legea nr. 193/2019 a fost declarată neconstituțională. În cea mai mare parte, proiectul înregistrat în Parlament reproduce prevederile Legii nr. 193/2019 și conține completări în ceea ce privește alegerea membrilor CSP.
„Proiectul de lege este promovat la acest moment inclusiv pentru a facilita alegerile și numirile în Consiliul Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor și care urmează să aibă loc până la sfârșitul anului 2021. De asemenea, proiectul ține cont de modificările constituționale inițiate în decembrie 2020 si de recomandările Comisiei de la Veneția în materia alegerii și numirii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, recomandări de care nu s-a ținut cont pe deplin la adoptarea Legii nr. 193/2019”, spun autorii proiectului.
Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai Consiliului, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție.
Proiectul de lege nu mărește numărul membrilor judecători ai CSM în contextul modificărilor constituționale inițiate în decembrie 2020, care prevăd că în CSM ar trebui să fie doar șase membri judecători.
CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor. Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – lucrul efectiv în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani. Legea nu prevede posibilitatea nominalizării candidaților de către mai mulți judecători. Fiecare candidat trebuie să depună dosarul personal. Candidații vor prezenta CSM dosarele, inclusiv un document cu principalele obiective propuse.
Dosarele vor fi publicate pe pagina web a CSM în următoarea zi lucrătoare după expirarea termenului de depunere, împreună cu lista tuturor candidaților. Candidații care au depus dosarele tardiv, sau dacă dosarul este incomplet, nu vor fi admiși în alegeri. Candidații judecători vor putea face campanie în rândul colegilor săi, iar președinții instanțelor judecătorești vor fi obligați să faciliteze întâlnirile cu judecătorii. De asemenea, candidații vor putea solicita reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei.
Proiectul mai detaliază și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Acesta prevede că participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, însă acest fapt urmează a fi reglementat în regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor.
Autorii spun că pentru a debloca modul de organizare al Adunării Generale, legea prevede că CSM va modifica Regulamentul de organizare și desfășurare a acesteia, care în mod normal este adoptat de Adunarea Generală însăși. Din cauza regulamentului care nu permite decât participarea la adunare într-un local anumit, Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc deja de doi ani.
Proiectul mai prevede că se consideră aleși membri ai CSM candidații care au acumulat cele mai multe voturi. În prezent, pentru a fi ales, candidatul trebuie să acumuleze mai mult de jumătate din voturi, cvorum care a îngreunat mult anterior alegerea membrilor CSM. Modificarea propusă va permite alegerea tuturor membrilor judecători ai CSM la o singură Adunare Generală.
Proiectul de asemenea introduce un mecanism mai ușor și mai echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o lista paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Eu vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent, ceea ce determină probleme practice.
Ceilalți șase membri sunt cei trei membri din oficiu și trei profesori în drept numiți de Parlament. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri, după cum prevede proiectul de modificare al Constituției. Spre deosebire de Legea nr. 193/2019, proiectul prevede că profesorii în drept sunt aleși cu votul a 3/5 din deputați.
„Această normă a fost introdusă pentru a reduce riscul nominalizărilor politice și este în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția făcute Republicii Moldova în anii 2019 și 2020”, argumentează autorii.
Cei trei profesori vor fi selectați de către Comisia juridică numiri și imunități în baza unui concurs public, al studierii dosarelor și al interviului. Hotărârea Comisiei trebuie să fie motivată. În cazul neacumulării numărului necesar de voturi de către candidații propuși, concursul va trebui repetat.
Spre deosebire de legislația actuală, proiectul mai prevede că profesorii titulari nu vor putea fi reprezentanți în instanțele judecătorești din Republica Moldova, însă vor putea oferi servicii de consultanță sau de reprezentare în arbitraj. Ultima clarificare este necesară pentru a atrage mai mulți candidați buni în concurs.
Ca urmare a adoptării acestui proiect, CSM va urma să modifice Regulamentul de organizare și desfășurare a Adunării Generale a Judecătorilor.
Regulamentul trebuie modificat în timp de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Astfel, următoarea Adunare Generală a Judecătorilor și alegerea judecătorilor membri ai CSM vor trebui organizată conform rigorilor și procedurii prevăzute de acest proiect.
Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și prin teleconferință, fapt ce asigură posibilitatea participării la ședință și în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia. De asemenea, proiectul prevede publicarea hotărârilor Adunării Generale a Procurorilor pe paginile web în aceeași zi.
Candidații la funcția de membru al CSP depun dosarele de participare în adresa Consiliului cu cel puțin patru săptămâni până la data desfășurării Adunării Generale a Procurorilor și au posibilitatea de a desfășura o campanie de promovare, procurorii șefi facilitând întâlnirile candidaților cu procurorii, iar la solicitare, candidatul va putea beneficia de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei. Desfășurarea campaniei va asigura o alegere mai informată în cadrul Adunării Generale a Procurorilor.
Proiectul introduce și anumite cerințe față de candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor. Respectiv, poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani. Dosarul candidatului va trebui să conțină curriculum vitae, scrisoarea de motivare și platforma care va conține principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Dacă candidatul nu întrunește condițiile impuse, a depus dosarul tardiv sau dosarul nu este complet, Consiliul Superior al Procurorilor exclude din concurs candidatul respectiv.
Ca urmare a acestor modificări, Consiliul Superior al Procurorilor va trebui să modifice regulamentul Adunării Generale a Procurorilor pentru a fi în concordanță cu prezenta lege, până la anunțarea datei Adunării Generale la care vor fi aleși următorii procurori membri ai Consiliul Superior al Procurorilor.
