Dincolo de cuvintele utilizate în mod curent în vorbire, limba română ascunde şi alte construcţii care definesc curiozităţi ale vocabularului naţional. Vă prezentăm astăzi o selecţie de zece curiozităţi ale limbii române, pe care le regăsim în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX).
1. Potrivit adevarul.ro, cel mai lung cuvânt care conţine o singură vocală este ”abracadabranta” (14 litere) şi înseamnă cu totul nebişnuit, ciudat, bizar, încâlcit.
2. Cel mai lung cuvânt care începe şi se termină cu o vocală, iar în rest nu conţine decât consoane: ”înspre”
3. „C” este litera cu care încep cele mai multe cuvinte în limba română. Dictionar explicativ al limbii romane cuprinde 19.750 definitii ale cuvintelor ce incep cu litera ”C”.
4. Cel mai lung cuvânt în care fiecare literă se repetă exact de două ori: ”angionefrografie” (16 litere), termen medical ce reprezintă o radiografie a sistemului vascular renal cu ajutorul unei substanţe de contrast.
5. Singurul cuvânt din DEX care conţine patru consoane la sfârşit: ”kitsch” (termen folosit pentru a desemna un obiect decorativ de prost gust).
6. ”Abces” este singurul cuvânt care conţine grupul de litere ABC. 7. Cea mai mare diferenţă de litere între forma de plural şi singular o are substantivul ”om” – ”oameni” (4 litere)
8. Cel mai lung cuvânt, format din 11 litere, care conţine doar consoane nazale (m şi n): amenomanie, care înseamnă delir cu dispoziţie veselă.
9. Cel mai lung cuvânt din limba română are 44 de litere şi îl găsim în dicţionarele medicale, nu şi în DEX: „Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” este denumirea completă a unei boli pulmonare cronice, numită pe scurt „silicoză”, care apare în general la muncitorii din mine, în urma inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu. Cel mai lung cuvânt din DEX este tot un termen medical: ”electroglotospectrografie” (25 de litere).
10. Cea mai lungă denumire de localitate din România este Staţiunea Climaterică Sâmbăta (27 de litere), sat din judeţul Braşov. Cea mai lungă denumire de localitate din România formată dintr-un singur cuvânt: Constantineşti (14 litere). Iar cea mai scurtă denumire de localitate din România: Ip (2 litere), o comună din judeţul Sălaj.
Astăzi, în Republica Moldova sărbătorim Ziua Limbii Române. Sărbătoarea, care marchează una dintre cele mai realizări ale Mișcării de Eliberare Națională, este marcată în țara noastră de 32 de ani. Tot în urmă cu 32 de ani s-a revenit și la grafia latină.
În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.
Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până în 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Deși au existat de-a lungul anilor mai multe încercări de a se reveni la denumirea Limba Noastră cea Română, în comunicarea instituțională și oficială a statului a rămas sintagma „Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”.
Limba română este vorbită de circa 28 de milioane de oameni.
Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, consemnate prin poezie, cântec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de către oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare”. Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. Anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, evenimentul va fi marcat modest.
