Fiecare al patrulea moldovean ajunge în statistica săracilor absoluți. Care este profilul lui? Sunteți voi, cei care citiți în acest moment, parte din categoria celor cu bani puțini? Ca să aflați răspuns, este foarte important să știți care este venitul pe care-l agonisiți lunar. În cazul în care primiți sub 2000 de lei atunci, după legile acestui stat, sunteți pe lista celor săraci. Datele statistice arată că cei mai mulți nevoiași trăiesc în sate, în special în zona de sud. De asemenea, vârsta este un alt factor ce poate influența nivelul sărăciei. Bătrânii riscă să fie cei mai vulnerabili în fața lipsurilor financiare. Și familiile cu mulți copii apar în statistica sumbră, se arată într-un reportaj marca "Moldova gândește" de la TV8.
Când dai la căutare informații despre Republica Moldova, este inevitabil să nu-ți apară și sintagma „cea mai săracă țară din Europa.” De altfel, această etichetă s-a lipit atât de strâns de imaginea țării noastre încât este greu de estimat când și cum am putea scăpa de ea.
Ca să răspundem la această întrebare trebuie știm cum se stabilește nivelul sărăciei. Principalul instrument de măsurare este stabilirea unui prag al sărăciei. În Republica Moldova sunt două praguri - cel al sărăciei absolute (2095,1 de lei pe lună pentru o persoană) și cel al sărăciei extreme (1689,7 de lei pe lună pentru o persoană). Cei care agonisesc mai puțin decât pragurile stabilite sunt considerați săraci.
În Republica Moldova, potrivit Biroului Național de Statistică, aproape fiecare al patrulea moldovean trăiește în sărăcie absolută. Cu alte cuvinte, are un venit lunar mai mic de 2000 de lei. Trebuie să fii un geniu ca să poți împărți această sumă atât de exact încât să-ți ajungă pentru mâncare, pentru servicii, posibil haine și medicamente.
Și mai alarmant este că circa 10 la sută îndură sărăcie extremă. Despre această categorie se poate spune, fără multe ocolișuri, că sunt săraci lipiți pământului.
Revenim la statistică și aflăm că cei mai mulți oameni săraci trăiesc în sate. Un studiu realizat de doi cercetători științifici de la Institutul Național de Cercetări Economice arată că rata sărăciei rurale depășește de aproape cinci ori rata sărăciei urbane.
Autorii studiului susțin că riscul de a cădea sub pragul sărăciei este mai mare în anii cu secetă și inundații, în condițiile în care o parte semnificativă a populației din sate este implicată în activități agricole de subzistență.
Cum arată profilul unui moldovean sărac? Depinde de vârsta pe care o are, de gen, de studii ori de locul unde trăiește?
Femeia din imagini crește de una singură trei copii. Deși lucrează, salariul ei este atât de mic încât nu poate întreține întreaga familie. Viața femeii și a băieților ei s-a schimbat după ce a început să fie una dintre beneficiarele asociației „The Moldova Project”. Prin intermediul asociației, i-a fost procurată o casă și o vacă.
Organizația „The Moldova Protject” a fost fondată în 2008, de trei tinere, printre care și Victoria Morozov. Născută în stânga Nistrului, a trăit, la propriu, dramele și consecințele conflictului armat.
Când a putut să schimbe ceva în viața ei, a decis să-și dedice activitatea susținerii populației vulnerabile, copiii fiind slăbiciunea cea mai mare:
„Prin intermediul acestui proiect, mii de familii social-vulnerabile din țară au primit și continuă să primească ajutor sub toate aspectele. Susținerea financiară este importantă, dar nu esențială, spune Victoria”.
Și dacă tot vorbim despre sărăcie, i-am provocat pe oamenii de rând să ne spună ce cred ei despre veniturile și viața pe care o au. Majoritatea se vede săracă, pentru că nu au bani ca să aibă un trai decent.
„Sunt și oameni care o duc bine în țara noastră și nu trebuie să ne punem cenușă pe cap”. Așa a comentat ministrul Muncii și Protecției Sociale, pe care l-am întrebat dacă, pe bună dreptate, Moldova este o țară săracă.
„Da, au fost vremuri când Republica Moldova era și mai puternic afectată de sărăcie. Era în primii ani de tranziție. Revenind la studiul realizat de Institutul Național de Cercetări Economice, aflăm că în 1999 rata sărăciei absolute, la nivel național, era de 73%. Atunci, reducerea sărăciei a fost posibilă prin relansarea creșterii economice, în 2000, și intensificarea fluxurilor de emigrare”.
Lupta cu sărăcia este un obiectiv ce s-a tot perindat prin toate guvernele pe care le-a avut Republica Moldova. Niciun executiv nu a reușit să combată sărăcia în totalitate, și doar unele Guverne au redus cu câteva puncte procentuale pragurile sărăciei.
Și actualul guvern are planuri mari pentru a îmbunătăți situația financiară a celor sărmani, viața cărora s-a agravat și mai mult din cauza crizei sanitare, provocată de Covid 19, dar și a crizei regionale, cauzată de războiul din Ucraina.
În Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova – 2030”, care în luna august a fost supusă dezbaterilor publice, găsim că Guvernul își propune să reducă în jumătate nivelul de sărăcie absolută, cu accent pe cele mai dezavantajate grupuri, prin creșterea salariului real, dar și a veniturilor în sectorul agricol. Dincolo de toate, Republica Moldova nu este cea mai săracă țară din Europa.
Un clasament al Fondului Monetar Internațional, publicat anul trecut, arată că țara noastră este pe locul doi, cu un produs intern brut pe cap de locuitor de numai 13 878 de dolari. Pe ultimul loc se clasează Kosovo, cu un PIB pe cap de locuitor de sub 12 mii de dolari.
Spre comparație, cea mai bogată țară din Europa, Luxemburg are un PIB pe cap de locuitor de peste 122 de mii de dolari, de aproape 10 ori mai mult decât țara noastră.