Pe măsură ce asupra Rusiei s-au abătut nenumărate sancțiuni internaționale, petrolul rusesc s-a ieftinit și a început să atragă tot mai mult interesul cumpărătorilor care sunt dispuși să facă tranzacții la negru, scrie CNN. De când a început războiul în Ucraina, vasele rusești încărcate cu petrol nerafinat și alte produse petroliere au început să dispară de pe radar tot mai des, informează digi24.
Invazia Ucrainei a transformat Rusia într-un stat paria pe piața mondială a energiei, iar embargoul de facto asupra petrolului rusesc a dus la retragerea de pe piața rusească a multor companii, bănci și transportatori. În același timp, a crescut contrabanda cu petrol din Rusia.
Așa-numitul „comerț la negru”, în care transponderul, sistemul de indentificare automată a navelor, este închis pentru mai multe ore, a fost observat în trecut de oficialii americani și este văzut ca o practică înșelătoare prin care reușeau să evite sancțiunile.
Comerțul la negru al petrolierelor afiliate cu Rusia este acum de șase ori mai ridicat decât la începutul războiului, potrivit estimărilor companiei Windward care se ocupă cu evaluări de risc în domeniul maritim.
„Am observat o creștere [a situațiilor în care] petroliere rusești își închid sistemele de transmisie în mod intenționat pentru a ocoli sancțiunile”, a spus directorul executiv al Windward, Ami Daniel. „Flota rusească a început să își ascundă poziția și exporturile”.
Iar acest lucru nu se întâmplă doar cu petrolul. Obiceiul se repetă și în cazul altor produse obținute din petrol.
Într-o singură săptămână din luna martie, au fost 33 de cazuri de comerț la negru întreprins de petroliere rusești încărcate cu chimicale și alte produse din petrol, potrivit Windward, compania ce folosește inteligența artificială pentru a monitoriza industria maritimă.
Numărul înregistrat este cu 236% mai ridicat decât media săptămânală a cazurilor de comerț ilegal din ultimul an.
Vasele rusești dispar în mod intenționat
Reglementările internaționale obligă navele, inclusiv petrolierele, să își țină transponderele deschise tot timpul.
În mai 2020, Trezoreria Statelor Unite a trimis un aviz cu privire la sancțiuni către industria maritimă, a energiei și cea metalurgică pentru a lua măsuri împotriva „practicilor ilicite de transport maritim și de evitare a sancțiunilor”.
Primul exemplu enumerat a fost „dezactivarea sau manipularea” sistemelor de identificare automată (SIA) a navelor pentru a le „ascunde mișcarea”.
Navele mai pot să apeleze la închiderea sistemului de identificare din motive de siguranță, ca de exemplu, atunci când traversează ape infestate de pirați. Dar, nu de aceea apelează la această practică petrolierele rusești, spune Daniel. „Aceste nave vor să dispară de pe radar. Din punct de vedere al conformității, este un semnal de alarmă.”
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat pentru CNN că agenția este „conștientă de aceste rapoarte” și lucrează cu partenerii prin „varii metode” ca să nu se bazeze doar pe semnalele de transmise prin transpondere pentru a monitoriza navele care sunt de interes.
Rusia joacă după regulile Iranului și Venezuelei
Un comportament similar a fost observat în ultimii 10 ani, când Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Venezuelei și Iranului și au interzis cumpărarea petrolului provenit din aceste țări.
„Rusia apelează la tacticile venezuelene și iraniene, cu o mică diferență”, a spus și Andy Lipow, președintele unei firme de consultanță.
Diferența este că, spre deosebire de celelalte două țări, Occidentul nu a impus sancțiuni direct asupra petrolului rusesc. Casa Albă a interzis importurile de petrol rusesc în Statele Unite, dar asta nu interzice altor țări să apeleze la sursele de energie ale Rusiei.
Sancțiunile au creat un embragou de facto al petrolului rusesc, ceea ce a dus la creșterea cazurilor de activități ilegale în rândul petrolierelor din Rusia. Cumpărătorii nu vor să atragă atenția asupra lor și ca atare încearcă să evite să cumpere petrol rusesc pentru a nu fi asociați cu războiul din Ucraina.
„Este un dezastru al relațiilor publice”, a spus un alt analist. Navele dispar de pe radar pentru că le este frică să nu fie sancționate la rândul lor dacă se observă că fac afaceri cu rușii.
Și totuși, există un motiv financiar pentru a cumpăra petrol rusesc în acest moment. Cererea pentru resurse din domeniul energiei este foarte mare și, în mare măsură din cauza sancțiunilor, țițeiul rusesc este cu aproape 30 de dolari mai ieftin decât prețul petrolului Brent, prețul global de referință.
„Beneficiezi de o reducere semnificativă”, a spus Michael Tran, director al RBC Capital Markets. „Motivația financiară este acolo, dacă nu îți bați capul cu sancțiunile”.
Unde ajunge petrolul rusesc
Rystad Energy estimează că între 1,2 și 1,5 milioane de barili de petrol nerafinat rusesc au dispărut de pe radar în fiecare zi din ultimele cinci săptămâni, de când a izbucnit războiul în Ucraina.
Destinația celorlalte exporturi de petrol din Rusia este tot mai greu de identificat, potrivit analiștilor care spun că petrolul care dispare zilnic este de 4,5 milioane de barili.
Analiștii spun că există dovezi conform cărora rafinării din China și India, doi dintre cei mai mari consumatori de petrol și două țări cu economii aflate în cel mai mare ritm de creștere, cumpără pe ascuns resurse din Rusia.
În 2020, Trezoreria americană a avertizat că transferurile de la o navă la alta a încărcăturii, în special pe timp de noapte sau în zone în care se face comerțul ilegal, sunt „deseori folosite pentru a evita sancțiunile prin mascarea punctului de origine sau a destinației” petrolului, cărbunelui și a altor materiale tranzacționate.
În ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei, transferurile între petrolierele rusești și alte nave care durează cel puțin trei ore au devenit „destul de obișnuite”, potrivit Windward.
