Francezii merg duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie discretă, umbrită de războiul din Ucraina, scrie antena3.
Aproximativ 48,7 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în competiţia prezidenţială de duminică, alegând dintr-un grup de 12 candidaţi care se luptă pentru a conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene şi singura putere nucleară a blocului comunitar.
Preşedintele Emmanuel Macron încearcă să devină primul preşedinte în exerciţiu care este reales în două decenii. Ultimul preşedinte care a reuşit acest lucru a fost Jacques Chirac în 2002.
Contracandidaţii săi variază de la un candidat de extremă stângă cu simpatii comuniste până la candidaţi anti-imigraţie de extremă dreapta.
Secţiile de votare au fost deschise în Franţa la ora locală 8.00. Ele se vor închide la ora locală 19.00 în majoritatea localităţilor şi la ora 20.00 în marile oraşe, inclusiv la Paris.
Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la ora 20.00.
Cei doi candidaţi care vor obţine cele mai multe voturi se vor califica pentru turul al doilea ce va avea loc pe 24 aprilie.
Doisprezece candidaţi au ajuns pe buletinul de vot oficial - inclusiv şapte care au candidat şi la ultimele alegeri din 2017. Aceştia acoperă tot spectrul politic. O treime dintre ei sunt femei.
Printre candidaţi se numără finaliştii din 2017, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, care candidează pentru a treia oară la Palatul Élysée. Alţi „veterani” cu candidaturi la activ sunt candidaţii de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou şi Nathalie Arthaud, naţionalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan şi candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.
Noii veniţi sunt Eric Zemmour, un fost expert TV de extremă dreapta; Valérie Pécresse, şefa conservatoare a regiunii pariziene; Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului; Yannick Jadot de la Verzi; şi Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist.
Cu excepţia unei surprize monumentale, se aşteaptă ca atât Macron, cât şi Le Pen să avanseze din nou în turul doi. Sondajele sugerează că liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon este posibil pe locul al treilea.
Macron, acum în vârstă de 44 de ani, a învins-o pe Le Pen cu o majoritate zdrobitoare şi a devenit cel mai tânăr preşedinte al Franţei în 2017.
Victoria fostului bancher care, spre deosebire de Le Pen, este un susţinător fervent al colaborării europene, a fost considerată o victorie împotriva politicii populiste şi naţionaliste, venită în urma alegerii lui Donald Trump la Casa Albă şi a votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, ambele în 2016.
Macron s-a bazat în campanie pe succese economice: Economia franceză îşi revine mai repede decât se aşteptau experţii după pandemia de COVID-19, cu o rată de creştere de 7% în 2021, cea mai mare din 1969 încoace.
Şomajul a scăzut la minime neatinse de la începutul anilor 2000. Când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, declanşând cea mai gravă criză de securitate din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Macron a primit, de asemenea, un impuls în sondaje, oamenii adunându-se în jurul liderului pe timp de război.
Dar Le Pen, în vârstă de 53 de ani, este acum un duşman politic mai bine pozţionat faţă de 2017. Le Pen s-a rebrenduit în ultimii ani reducând limbajul anti-imigraţie. Şi-a focusat campania pe costul vieţii de zi cu zi a francezului de rând şi pe puterea sa de cumpărare, valorificând problema care, potrivit sondajelor, este cea mai importantă în mintea alegătorilor.
