După invazia în Ucraina, Rusia a suferit pierderi în rândul armatei, sancțiunile occidentale i-au afectat economia, iar acum a venit rândul spionilor ruși să fie loviți din plin, scrie The Economist, într-un articol în care arată de ce expulzările masive de diplomați din diverse capitale europene - ajunse la un nivel fără precedent - sunt semnificative și au o încărcătură mai mult decât simbolică.
Scopul imediat al expulzărilor este de a pedepsi Rusia pentru invazia sa din Ucraina. Oficiali din FSB, serviciul de securitate al Rusiei, și GRU, serviciul de informații militare, au jucat un rol-cheie în planificarea și desfășurarea războiului. Dar totodată, scopul este de a îngreuna activitatea de bază a serviciilor de informații ale Rusiei: furtul de secrete, scrie Digi24 cu referire la The Economist.
Joi, 7 aprilie, Austria, mulți ani considerată un centru al spionajului rusesc, s-a alăturat multor alte țări UE și a anunțat că expulzează patru diplomaţi ruşi pentru „activităţi incompatibile cu statutul lor diplomatic”, o formulă folosită pentru a face referire la spionaj.
În felul acesta, numărul total al oficialilor ruși expulzați din America și Europa, a ajuns, de la începutul războiului, la peste 400. Aceste expulzări în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității acestora de a spiona - și de a submina - Europa, notează The Economist.
Spionii ruși sub acoperire diplomatică au proliferat în Europa
Expulzarea spionilor la această scară este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de numărul celor expulzați în 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, fost ofițer de informații rus care a spionat pentru Marea Britanie.
„Europa a fost terenul de joacă istoric al rușilor și personalul lor diplomatic este întotdeauna extraordinar de mare în multe dintre aceste țări. Am considerat cu adevărat că Europa este un teren de luptă cheie cu rușii”, mărturisește Marc Polymeropoulos, cel care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019.
Prezența serviciilor de informații ruse în unele țări europene a crescut atât de mult, încât a devenit dificil pentru serviciile de securitate locale să țină sub control spionii suspectați și dovediți. Anul trecut, un șef al serviciilor de spionaj germane declara că spionajul rusesc se află la același nivel ca în timpul Războiului Rece.
Înainte de aceste recente expulzări, se estima că existau aproape 1.000 de ofițeri de informații ruși nedeclarați în ambasadele și consulatele din Europa, arată The Economist.Dar spionajul nu este singura preocupare.
Îndepărtarea ofițerilor de informații ajută, de asemenea, ca Europa să fie pusă la adăpost de sabotajul și acțiunile subversive ale Moscovei. În aprilie 2021, Republica Cehă a acuzat GRU că a aruncat în aer un depozit de arme din țară și cu această ocazie, a expulzat 81 de diplomați ruși (este unul dintre motivele pentru care a expulzat mai puțini diplomați ruși acum, în criza cu Ucraina), America - alți zece, iar alte țări europene - 14.
Acest episod și altele asemănătoare au determinat NATO să facă o evaluare și Alianța a constatat că ambasadele țărilor occidentsale erau înțesate de un număr uriaș de ofițeri de informații nedeclarați din cele trei servicii ruse: GRU, FSB și SVR, agenția de informații externe a Rusiei, din care fac parte cea mai mare parte a spionilor din misiunile diplomatice din străinătate.
Ofițerii GRU sunt trimiși de Moscova sub acoperire neoficială. Presupușii asasini ai lui Skripal au pretins că sunt turiști care vizitau catedrala din Salisbury, amintește The Economist. Totuși, astfel de acțiuni sub acoperire se bazează adesea pe sprijinul ambasadelor locale. De pildă, valizele diplomatice sunt folosite pentru a transporta materiale ilicite peste granițe.
Astfel, scopul îndepărtării diplomaților ruși din Europa nu este doar de a-i împiedica să facă lucruri nedorite. Este, de asemenea, un mod de a-i împiedica să îi ajute și să îi instige pe alții.
Pe de altă parte, și Rusia răspunde la fel.
După expulzările din cazul Skripal, Rusia a dat afară din țară 189 de diplomați occidentali. Prin urmare, și numărul spionilor occidentali din Moscova este afectat. În practică, acest lucru ar putea fi o problemă mai puțin gravă decât pare. Pe teritoriul lor, serviciile de securitate rusești au la dispoziție mai multe resurse și puteri pentru a urmări ofițerii de informații occidentali aflați în ambasadele din Moscova decât invers - un ofițer GRU se poate deplasa și întâlni mai ușor cu oameni în Berlin decât un ofițer CIA în capitala Rusiei, arată The Economist.
Dar nici expulzarea nu este o soluție permanentă, pentru că Rusia are tendința de a trimite înapoi noi spioni pentru a-i înlocui pe cei care au plecat, ceea ce obligă agențiile de contrainformații occidentale să descopere, de la zero, care dintre noii diplomați sunt spioni.
„Mulți dintre cei care servesc aici au acces la informații și își dau seama pe deplin că Rusia a fost umilită de acest război dezastruos”, spune Jonathan Haslam, istoric al serviciilor de informații rusești. Iar la Moscova, eșaloanele superioare ale FSB-ului par să fie în plină agitație, învinuite de Putin că au furnizat informații nesigure și că din cauza lor operațiunea din Ucraina eșuează.
În plus, spionii ruși detașați în străinătate, precum și familiile lor, se vor fi obișnuit de-acum cu viața din capitalele occidentale. O întoarcere la Moscova din ce în ce mai totalitară s-ar putea să nu fie o perspectivă prea atrăgătoare. „Aliații ar trebui să îi contacteze înainte de a pleca”, este sfatul lui Marc Polymeropoulos.
Abonează-te acum la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md
