Un nou studiu internațional care porneşte de la experiențele anterioare cu reconstrucția după războaie și dezastre naturale a schițat câteva principii pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei. Potrivit specialiștilor, eforturile de reconstrucţie ar trebui să includă aşezarea țării pe calea aderării la UE, scrie Libertatea.ro.
Lucrarea este semnată de profesori şi cercetători de la universităţile Harvard, Berkeley, MIT, Şcoala de Economie din Stockholm, Şcoala de Economie din Kiev, institute din Paris şi Singapore.
Autorii subliniază o serie de idei pentru efortul de reconstrucţie. Aceştia pleacă de la experienţele din trecut privind reconstrucţia postbelică (Planul Marshall după Al Doilea Război Mondial, reunificarea Germaniei, reconstrucţia în Irak şi Afganistan) și răspunsul de refacere economică după dezastre naturale.
Există o discuție despre utilizarea activelor rusești confiscate, precum și a veniturilor curente din energia rusă pentru a plăti reconstrucția și compensarea.
Criterii pentru succesul reconstrucţiei
Argumentul economiştilor este că ajutorul internațional pentru eforturile de reconstrucție ar trebui să se bazeze pe următoarele principii pentru a asigura succesul Ucrainei pe termen lung.
- Ucraina ar trebui să fie pe calea aderării la UE pentru a oferi un stimulent puternic țării să se reformeze și să se modernizeze. Ajutorul ar trebui să fie rapid pentru a se asigura că este primit în perioada critică de după război, când Ucraina nu are resurse proprii.
- Ajutorul ar trebui să fie, de asemenea, condiționat pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți bine și că direcționează reconstrucția către utilizarea celor mai bune practici. Asta ar include eforturi de reducere radicală a corupției.
- Ajutorul ar trebui să se bazeze mai degrabă pe granturi decât pe împrumuturi, pentru a evita problemele de sustenabilitate a datoriilor în viitor.
- Este esențială o coordonare între sursele de finanțare pentru a evita risipa, întârzierile și dublarea.
- Reconstrucția oferă o oportunitate unică de a îmbunătăți radical capacitatea de producţie a Ucrainei, apropiind-o de frontiera tehnologică (inclusiv tehnologiile verzi), pentru a pune bazele creșterii pe termen lung și pentru a integra Ucraina și mai strâns în economia globală.
- Ajutorul ar trebui să se concentreze pe creșterea capacității de productivitate a economiei și pe stimularea unei rate ridicate a investițiilor (de exemplu, pentru mașini/echipamente noi, infrastructură, formare/capital uman, asistență tehnică etc.), precum și prin consolidarea capitalului uman.
- În cele din urmă, deoarece ajutorul va fi eficient numai dacă este aliniat cu interesele țării, Ucraina trebuie „să fie stăpână” pe propria reconstrucţie.
În lucrarea lor, autorii mai argumentează că reconstrucţia ar trebui să includă trei faze distincte:
1. Răspunsul de urgenţă (asemănător celui oferit când un dezastru natural loveşte o ţară)
2. Restaurarea rapidă a infrastructurii critice şi serviciilor pentru a resuscita funcţiile de bază ale economiei şi ale guvernului
3. Punerea bazelor unei traiectorii de creştere rapidă şi susţinută. A treia etapă este foarte importantă pentru succesul reconstrucţiei. Principalul obiectiv al acestei faze este de a îmbunătăţi masiv mediul instituţional.
Orașe întregi – inclusiv Harkov, Mariupol și Cernihiv – vor trebui reconstruite, iar aceasta reprezintă o oportunitate de „a reconstrui mai bine”, utilizând tehnologiile moderne (în special eficiența energetică), designul și planificarea urbană (de exemplu, transportul public ar trebui să adopte sisteme electrice. autobuze, linii de tramvai reproiectate și așa mai departe).
Cât va costa reconstrucţia
În studiul lor, autorii estimează şi costurile reconstrucţiei, tot pe baza experienţelor anterioare. Totuşi, costurile reconstrucţiei cresc accelerat cu fiecare zi suplimentară de război, pe măsură ce oamenii petrec mai mult timp departe de casele lor, copiii sunt mai traumatizaţi, iar companiile din sectorul privat se dezintegrează.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:t.me/tv8md
