Este apărătorul înverşunat al războiului din Ucraina, consideră America cel mai mare rival şi vrea acum să facă economia rusă complet suverană. Un portret al super-şoimului Nikolai Patruşev, omul din umbră care modelează viziunea asupra lumii lui Putin, notează hotnews.
Când Vladimir Putin convoacă Consiliul de securitate rus în 21 februarie, majoritatea membrilor par înţepeniţi de frică. Unul câte unul, înalţi funcţionari şi guvernatori, cu picioarele tremurânde şi înghiţindu-şi cuvintele, se angajează să susţină proiectul lui Putin de recunoaştere a Republicilor populare Doneţk şi Lugansk. Nimeni nu ignoră ce înseamnă asta şi care va fi impactul asupra deciziei fatidice luate de şef, scrie Le Vif, preluată de Rador.
În ziua aceea, unul din puţinii oratori care i s-au adresat lui Putin destins, aproape bine dispus, este secretarul Consiliului de securitate rus, Nikolai Patruşev. Susţine total ideea recunoaşterii Republicilor populare şi afirmă că Rusia trebuie să meargă înainte. Face parte din super-şoimi, o expresie folosită penru a descrie o persoană care susţine poziţii deosebit de agresive sau dure în conflict.
Conflictul din Ucraina, spune el, a fost "orchestrat de Statele Unite". Negocierile nu mai servesc la nimic. "Obiectivul secret al Statelor Unite", spune Patruşev, "nu este nimic altceva decât prăbuşirea Federaţiei Ruse". "Nu există deci altă opţiune".
La fel cu ceilalţi siloviki (literalmente "oamenii puternici", nume folosit pentru a-i desemna pe conducătorii serviciilor de securitate ruseşti), Patruşev este de mult timp partizanul unei acţiuni în forţă.
Noua aristocraţie
Patruşev este un inginer care, în anii 90, a făcut carieră în serviciul de informaţii FSB, succesorul KGB. Când Vladimir Putin a devenit prim- ministru în 1999, Patruşev îi succede în postul de director. De la preluarea funcţiei, a acordat un interviu cotidianului rusesc "Komsomolskaia Pravda", interviu care va deveni un reper. El declară acolo fără să ezite că serviciile de informaţii sunt "noua aristocraţie a Rusiei". Şi la întrebarea dacă toţi aceşti spioni nu constituie o ameninţare pe termen lung la adresa democraţiei, Patrușin răspunde că acest gen de remarcă nu serveşte decât la "subminarea încrederii în noul guvern". Tot potrivit lui Patruşev, Rusia are nevoie mai ales de oameni "pragmatici duri" capabili să facă faţă "contradicţiilor şi ameninţărilor emergente" şi care ştiu ce înseamnă "spiritul de serviciu public".
În 2008, Dmitri Medvedev preia preşedinţia şi Patruşev va fi promovat în Consiliul de securitate rus, unde lucrează ca secretar. În acea vreme, Consiliul de securitate ţinea mai mult de administraţie şi nu avea cu adevărat influenţă asupra politicii. Dar sub conducerea lui Patruşev, Serviciul de securitate devine locul care centralizează toate fluxurile de informaţii.
În calitate de secretar, Patruşev îşi asumă un rol de director şi de redactor şef: el selecţionează, organizează şi contextualizează informaţiile pentru preşedinte. Într-o mare măsură, el va modela viziunea asupra lumii pe care o are Putin. În opinia multora, Patrușin este omul care l-a convins pe Putin să intre în război.
În calitate de homo sovieticus de dreapta, Patruşev nu vede decât un singur vinovat posibil pentru această instabilitate crescândă: America. Războiul din Osetia de Sud în 2008, revoltele arabe, revoluţia Maidan în 2014? Toate sunt comploturi ale mizerabilei CIA care urmăreşte să distrugă Rusia, după părerea lui.
În 2015, într-un interviu acordat ziarului "Kommersant", va merge până la a spune că talibanii şi Al-Qaida au fost fondaţi de Statele Unite. În acelaşi interviu, el mai afirmă că fostul secretar de stat american Madeleine Albright vrea să distrugă Rusia pentru că vrea să pună mâna pe resursele naturale din Siberia şi Extremul Orient. Această afirmaţie pare bazată pe spusele unui ofiţer FSB care a pretins, în anii 1990, că a putut citi gândurile lui Albright graţie parapsihologiei. Şi Patruşev pare să creadă sincer această poveste.
Pentru Patruşev, Europa nu este nimic altceva decât un loc de decădere morală plin de homosexuali şi un lacheu al imperialismului american.
Economie suverană
Patruşev pare de asemenea că a profitat de această criză pentru a-şi spori influenţa. Într-un interviu acordat ziarului oficial al guvernului,
"Rossyskaya Gazeta", la sfârşitul lui aprilie, el preconizează să intensifice lupta în Ucraina. Potrivit lui Patruşev, Rusia este în război contra "Occidentului", deoarece ea este singura care îndrăzneşte să se opună Americii, care îi incită de ani de zile pe ucraineni să "urască tot ce este rusesc".
Rusia se bate în Ucraina pentru "identitatea sa culturală şi spirituală". Subliniind această dimensiune cvasi existenţială a războiului ucrainean, Patruşev încearcă să crească presiunea, în special pe plan intern.
Contrar politicii externe, care a fost practic monopolizată de siloviki vreme de ani de zile, politica economică a răms până în prezent în mâinile tehnocraţilor (de altfel relativ competenţi). Elvira Nabiulina, preşedinta Băncii centrale a Rusiei, a reuşit de exemplu vreme de aproape zece ani să protejeze relativ bine economia rusă contre constantelor sancţiuni financiare şi economice provocate de politica externă progresistă.
Patruşev este convins că economia rusă trebuie să fie organizată pe baza unor principii suverane. El nu vrea să abolească economia de piaţă, dar crede că antreprenorii ruşi trebuie să dea prioritate "securităţii economice" a Rusiei şi să nu se prea gândească la mecanismele pieţei.
Dacă Rusia cunoaşte actualmente probleme cu sancţiunile pe import, este în primul rând pentru că unele agenţii guvernamentale nu l-au ascultat suficient pe preşedinte. El lansează de asemenea ideea de a lega rubla de preţul anumitor materii prime pentru a decupla financiar Rusia de economia mondială.
Faptul că un număr din ideile sale merg impotriva postulatelor economice general admise nu pare să-l deranjeze. Pentru că, potrivit lui Patruşev, aceste puncte de vedere economice sunt doar o strategie americană pentru a supune restul lumii. Ideile sale ambiţioase şi fandaronadele sale nu maschează totuşi decât prost faptul că omul se luptă pentru propria sa supravieţuire politică. Erorile de judecată ale Rusiei în Ucraina se datorează în mare parte muncii serviciilor de informaţii. Cum spune vechiul proverb rusesc, "ţarul este bun, numai boierii sunt răi" (vechea aristocraţie feudală). O înţelepciune populară pe care şoimul principal al "noii aristocraţii" a ales să o ignore pe riscul său.
