Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2021, numărul persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste), active din punct de vedere economic, a fost de 80,3 mii persoane, ceea ce constituie 9,2% din totalul persoanelor active și 13,8% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.
În anul 2021, populaţia ocupată de 60 de ani şi peste a constituit 79,3 mii persoane, ceea ce reprezintă 9,4% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 57,5% din vârstnicii ocupaţi au fost din mediul rural şi 60,6% au fost bărbaţi. Circa 3/4 din totalul vârstnicilor ocupaţi (74,0%) aveau vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (17,8%) avea 65-69 ani, circa 1,0% - 80 de ani și peste.
Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole
Fiecare a patra persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 33,1% din bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 12,6% - în industrie, 11,1% - în învăţământ, 7,7% - în comerț. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 22,4% de femei vârstnice erau ocupate în învăţământ, 21,5% – în agricultură, 15,5% – în sănătate şi asistenţă socială, 12,3% - în comerţ.
Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 37,8 ore. Circa 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (61,0%) au lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 31,3% - de la 20 până la 39 de ore pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional marea majoritate o constituie salariații (75,4%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (18,8%).
Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situație financiară mai bună
Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulți factori, în medie, acestea dispuneau de 3231,7 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situație mai bună, cu un venit mediu lunar de 3955,5 lei/persoană, față de 2851,0 lei/persoană în mediul rural.
Prestațiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici
Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestațiile sociale, care au constituit 48,4% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plățile salariale în medie au constituit 29,9% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 8,5%. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 7,9%.
Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mici față de gospodăriile cu vârstnici care locuiesc și cu alte persoane
Veniturile vârstnicilor diferă în funcție de componența gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate din vârstnici și alte persoane, din perspectiva veniturilor medii pe o persoană, au fost într-o situație mai bună decât gospodăriile formate numai din vârstnici.
Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici se referă la produse alimentare
Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate necesarului de consum alimentar (46,9%), după care au urmat cheltuielile pentru locuință și serviciile comunale – 17,8%, sănătate – 7,6% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,1%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,1%), transport (4,3%) și telecomunicații (4,2%).
