Ziua internaţională a cafelei este marcată, în fiecare an, în 1 octombrie, fiind dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea.
Însă, Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei - de la fermier şi până la consumator - trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei, scrie Agerpres.
Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor.
În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din "afacerea familiei" către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.
Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată în 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.
Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 februarie 2020, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 43 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană).
Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.
