Mai bine de un an de zile, Comisia pentru Situații Excepționale a fost cea care a luat cele mai importante decizii în Republica Moldova. Hotărârile au vizat în principal asigurarea Republicii Moldova cu energie electrică ieftină din Transnistria. Pentru realizarea acestui obiectiv, autoritățile constituționale au făcut o serie amplă de  concesii Tiraspolului. 

Cedările Guvernului față de regimul nerecunoscut  de la Tiraspol nu au rezolvat însă definitiv problema. Ele au fost niște paliative care au încurajat regimul secesionist să își umfle pretențiile față de Chișinău. Cutia Neagră și-a propus să analizeze cele mai importante decizii ale CSE și impactul acestora pe termen lung.

Pe 1 decembrie 2022, Parlamentul a prelungit Starea de Urgență cu încă 60 de zile. Pentru prima dată, starea de urgență în energetică a fost instituită la 22 octombrie 2021, la aproape trei luni după instaurarea Guvernului Gavrilița. De atunci, starea de urgență a fost prelungită la fiecare două luni. Comisia pentru Situații Excepționale a emis până în prezent 50 de dispoziții. Cele mai importante hotărâri sunt legate de situația energetică a statului.   

În toată această perioadă, Republica Moldova a preferat să cumpere energia electrică produsă de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, proprietate a gigantului rusesc RAO UES, în schimbul concesiilor făcute față de Tiraspol.  

Pe 29 aprilie curent, Comisia pentru Situații Excepționale a emis o decizie conform căreia s-a făcut excepție de la o serie amplă de legi. Agenția de Mediu a fost obligată să emită pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița autorizațiile de mediu valabile până la 31 mai 2022. 

Problemele combinatului metalurgic din Transnistria au început în toamna lui 2021, când Comisia Europeană a modificat legislația cu privire la exporturile de deșeuri. Uniunea Europeană a obligat atunci firmele care importă deșeuri de pe piața europeană să respecte mai normele de mediu. Uzina transnistreană nu le respecta și continuă să le ignore și în prezent. 

Combinatul metalurgic este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regimului separatist. Această întreprindere primește gaze naturale de la Tiraspoltransgaz la prețul de 1.500 de ruble transnistrene pentru o mie de metri cubi, echivalentul a 75 de euro. 

Ulterior, combinatul oferă gazul primit de la operatorul transnistrean Centralei de la Cuciurgan și plătește doar pentru conversia gazelor în energie electrică. Totodată, întreprinderea este și cea care asigură influxul de valută al regiunii transnistrene. 

De exemplu, la sfârșitul anului 2021, Uzina Metalurgică exporta produse în valoare de peste 400 de milioane de dolari, care însemnau la acel moment aproape jumătate din exporturile regiunii. Această valută introdusă în regiune asigură funcționarea economiei și stabilitatea rublei transnistrene.

În perioada 10 noiembrie 2021 și 31 martie 2022, combinatul metalurgic din stânga Nistrului a avut interdicția să importe fier vechi din UE. Uzina a continuat să funcționeze la capacitate redusă doar cu materie primă colectată de pe cele două maluri ale Nistrului.  

În răstimpul interdicției de import de deșeuri metalice din UE, o firmă din România, MMS Minerals Minerals & Metals SRL, conectată la BPM, companie care colectează fier vechi din Moldova, a livrat mii de tone de fontă Uzinei Metalurgice Moldovenești.

Mai exact, la începutul lui martie curent, firma din România a încercat să transporte la Râbnița 13 camioane cu fontă. În urma analizei de laborator, s-a stabilit că în camioanele respective nu era fontă, ci deșeuri de fontă. Camioanele au fost arestate, iar la începutul lui mai au dispărut misterios.

Pe 13 mai, Departamentul antifraudă și conformare al Serviciului Vamal și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au demarat investigațiile în acest caz.

Actualmente, potrivit procurorilor, investigațiile în cadrul cauzei penale continuă. 

Pe 31 martie 2022, la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, Comisia Europeană a permis reluarea exportului de deșeuri în Transnistria. Însă pentru a putea să facă importuri de fier vechi din UE, întreprinderea transnistreană a avut nevoie autorizațiile de mediu eliberate de Agenția de Mediu de la Chișinău. 

După un control efectuat la Uzina Metalurgică, Agenția de Mediu a depistat mai multe nereguli și a refuzat să elibereze autorizațiile. Un document al Agenției de Mediu, ajuns în posesia Cutiei Negre, arată că datele prezentate de Uzina Metalurgică nu au fost colectate de un laborator acreditat. 

Agenția de Mediu a mai menționat că raportul prezentat de conducerea uzinei a fost elaborat în 2020, iar datele inventarierii surselor de poluare erau din 2017. Prin urmare, agenția și-a motivat refuzul prin faptul că datele prezentate nu arată situația poluării atmosferice la zi.

La două săptămâni după refuz, peste capul Agenției de Mediu, Comisia pentru Situații Excepționale a acordat temporar întreprinderii transnistrene autorizațiile necesare. Această decizie a permis uzinei să importe materie primă din UE. 

Ministra Mediului de atunci, Iuliana Cantaragiu, a recunoscut că decizia a fost una politică și, chiar dacă nu se respectau condițiile de mediu, s-a decis să se ofere autorizațiile în schimbul energiei electrice ieftine. „Ceea ce vizează nemijlocit autorizația asta pe o lună de zile care a fost dată, ea a fost obiectul tranzacției. Pe deoparte, noi aveam nevoie de curent electric la un preț avantajos, mai bun decât îl oferea oricine. Și pe de altă parte, uzina voia să funcționeze. - Deci, această uzină a obținut autorizația pentru încă o lună, doar pentru ca Republica Moldova să poată să primească curent electric la un preț avantajos? - Da! Pentru ca cetățenii să poată să beneficieze de curent electric la un preț mic - Dacă nu ar fi fost această componentă a tranzacției, curentul electric și prețul mic, ea ar fi primit autorizație de mediu? - Nu!“, a menționat Iuliana Cantaragiu.

Din aprilie și până în octombrie, Comisiei pentru Situații Excepționale a prelungit de patru ori autorizația temporară, chiar dacă uzina a ignorat în continuare legislația de mediu. 

În septembrie, la trei zile după ce CSE a emis penultima autorizație de mediu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră, Natalia Gavrilița a recunoscut că problema ecologică este subiectul unor negocieri mai largi pe care Guvernul Republicii Moldova le duce cu autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului. 

Prim-ministra a spus atunci că CSE este obligată să acorde autorizațiile de mediu în schimbul energiei electrice ieftine: „La moment, continuăm să încheiem și să negociem în fiecare lună cu centrala de la Cuciurgan, pentru că aceasta ne permite să ținem controlul asupra prețului la energie electrică. - Pentru că ați pomenit faptul că încheiem în fiecare lună și de fiecare dată asta coincide cu faptul că prelungim autorizațiile de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița. Puteți să ne spuneți, asta este piesa noastră de schimb în negocieri? - Este un pachet mai larg de negocieri, se discută pe mai multe subiecte care țin de relația noastră cu regiunea transnistreană, dar da, asta face parte, evident, din pachetul de negocieri. Există un proces în derulare, un proces legal, conform normelor obișnuite. Recent, a mai fost o verificare și au fost depistate anumite neconcordanțe sau nereguli care trebuie înlăturate. Și de aceea în procesul obișnuit de acordare a autorizației a fost un refuz, dar prin decizia Comisiei pentru situații excepționale, atunci când avem un rezultat al negocierilor și menținem acest preț de 59 și 9 pentru megawatt ora, prelungim temporar și autorizația. - Asta arată foarte ciudat doamna prim-ministru. Noi recunoaștem că ei nu tocmai respectă normele de mediu, dar noi închidem ochii la faptul că cu respectă normele de mediu, pentru că noi avem nevoie de energie electrică - Noi avem nevoie de prețuri rezonabile pentru cetățeni. Da!“. 

În perioada 1 martie - 1 septembrie 2022, cât a avut autorizație de mediu, în Transnistria au fost importate peste 34 de mii de tone de fier vechi.

De la începutul lui octombrie, Gazprom a început să livreze numai 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi Republicii Moldova. Volumul livrat a reprezentat doar 70% din necesarul de gaze pentru ambele maluri ale Nistrului. Tiraspolul a informat Chișinăul că urmează să micșoreze cantitatea de energie electrică furnizată pentru partea dreaptă, de la 70% la doar 27% din necesar. 

Pe 31 octombrie, Andrei Spînu a declarat că Centrala de la Cuciurgan nu va mai livra de loc energie electrică pe malul drept. Acesta a fost momentul în care a expirat și ultima autorizație de mediu emisă pentru combinatul metalurgic. 

Astăzi, Republica Moldova cumpără întreaga cantitate de energie electrică de pe piața europeană. Chiar dacă Tiraspolul acuză Chișinăul că a redus la jumătate gazele livrate în Transnistria, Uzina Metalurgică Moldovenească continuă să funcționeze. Tiraspolul a explicat că  uzina lucreze în weekenduri, în timp de noapte, pentru stabilizarea sistemului energetic.

Concesiile făcute Tiraspolului în schimbul electricității ieftine nu s-au limitat doar la oferirea autorizațiilor de mediu pentru Uzina Metalurgică din Râbnița. În iunie 2022, aceeași comisiei a propus elaborarea unui mecanism pentru conectarea agenților economici transnistreni la sistemul bancar al Republicii Moldova.  

O decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale din 28 iunie 2022 a stabilit un mecanism provizoriu pentru reglementarea activității economice a agenţilor economici din regiunea transnistreană în perioada stării de urgenţă.

Leii acumulați de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan din plăţile pentru energia electrică furnizată pe malul drept al Nistrului, 200 de milioane de lei lunar, urmau să fie virați unei companii desemnate de către operatorul energetic.

Mai mult, intermediarul urma să transfere banii respectivi în conturile bancare de la Chișinău ale altor companii din Transnistria care urmau să folosească banii pentru achiziționarea bunurilor de consum pentru populaţia din regiunea transnistreană.

Și acest mecanism a reprezentat o concesie în schimbul energiei electrice ieftine. Problema agenților economici din Transnistria este că nu au dreptul să își deschidă conturi în dolari sau euro în băncile comerciale de la Chișinău.

Centrala de la Cuciurgan susține că acumulează anual peste 2 miliarde de lei pe care în stânga Nistrului nu-i poate converti în valută.     

ALEXANDRU FLENCHEA, fost viceprim-ministru pentru reintegrare: 

„Ei mereu au prea mulți lei și nu au ce face cu ei și vor dolari. Respectiv, dacă nu vreți să ne achitați în dolari, fiți buni și găsiți o modalitate de a converti acești lei în dolari. Deci, e clar de unde în general a apărut problema. Dânșii au discutat diferite modalități cum ar putea să fie depășită această situație despre un pretins surplus de lei în stânga Nistrului. Inclusiv, lor li s-a propus să accepte circulația leului. Lucrul ăsta scoate problema, lucru pe care nu l-au acceptat din considerente politice. Pe moment, constatăm că contract de livrare energie nu avem, energie electrică din stânga Nistrului nu avem. Autorizații de mediu Uzina de la Râbnița nu are.”  

Mecanismul prevăzut în decizia CSE nu a fost folosit niciodată, chiar dacă a fost elaborat până „pe ultima sută de metri”, potrivit chiar unei surse a Cutiei Negre. Dacă ar fi fost implementat, acest mecanism ar fi funcționat pe o perioadă de circa patru luni și ar fi oferit posibilitatea Tiraspolului să obțină echivalentul a circa 40 de milioane de dolari.  

În contextul în care Occidentul aplică sancțiuni sistemului bancar rusesc și celui transnistrean prin deconectarea de la SWIFT, Republica Moldova urma să asigure cu valută forte Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan proprietate a gigantului rusesc RAO UES.

O altă decizie care a provocat discuții aprinse a fost luată de CSE la mijlocul lunii octombrie. Comisia a hotărât să acorde un împrumut de peste un miliard de lei companiei Moldovagaz, pentru ca aceasta să își poată onora obligațiile contractuale față de Gazprom.

Într-o dispoziție din 19 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să aloce Energocomului 1 miliard 50 de milioane de lei. Ulterior, banii au fost împrumutați de Energocom către Moldovagaz, care ducea lipsă de lichidități pentru a plăti integral consumul pentru luna septembrie și avansul pentru luna octombrie. În calitate de garanție a acestui împrumut, Moldovagaz a gajat întreaga rețea de transportare a gazelor naturale. 

ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale:

„Noi, Guvernul, am acționat corect și nu pretinde la nimic. Moldovagaz are o problemă, guvernul a oferit un împrumut, în schimb a cerut gaj. Dacă Moldovagaz întoarce acest împrumut, atunci contractul este realizat, nu e este nevoie de acest sistem de transport.“

Potrivit unor experți, decizia ridică semne de întrebare și comportă riscul ca Guvernul de la Chișinău să nu își mai poată recupera banii. Asta deoarece gajarea patrimoniului Moldovagaz a fost făcută fără acordul prealabil al acționarilor companiei moldo-ruse. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, consideră că decizia CSE ar putea să nu fie recunoscută de Gazprom.

Tofilat a menționat că, chiar dacă CSE poate aproba tranzacția prin derogare de la legea societăţilor pe acţiuni şi a statutului Moldovagaz, tratatele bilaterale moldo-ruse de protecţie a investiţiilor sunt mai presus decât legile naționale. Prin urmare, Gazprom poate contesta decizia CSE la un arbitraj internațional, iar gajarea să nu fie recunoscută.

SERGIU Tofilat, expert în energetică:

„Acest împrumut este asigurat cu acțiunile Transgaz și rețelele de transport a gazelor. Acest patrimoniu aparține Gazpromului, dar decizia de a-l gaja a fost luată cu derogare de la legislație. Comisia pentru Situații Excepționale a obligat Moldovagaz să transmită în gaj acest patrimoniu. Noi ne putem trezi cu un isc în arbitraj de la Gazprom, care va spune că: știți, asta e proprietatea privată și autoritățile Republicii Moldova au încălcat drepturile Gazpromului.“

Până în acest moment, acționarii Moldovagaz nu au venit cu o reacție la acest subiect și se pare că au acceptat tacit decizia CSE. Și Vadim Ceban, directorul Moldovagaz, a spus, în cadrul emisiunii “Novaya Nedelya” de la TV8, că la acel moment acest împrumut a fost singura soluție corectă. 

 VADIM CEBAN, Director Moldovagaz:

„Decizia a fost luată. Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale este obligatorie pentru executare. Ce ține de însuși înțelegerea, dacă noi ne-am fi adresat la orice bancă, cum banca pe noi nu ne creditează, ne-a creditat Energocom, statul. Eu consider că la această etapă era singura soluție.“

Activitatea Comisiei nu s-a limitat doar la adoptarea unor decizii cu privire la depășirea crizei energetice. Una dintre deciziile din 17 noiembrie menționează că actele administrative prin care o persoană a fost numită sau eliberată din funcție nu pot fi suspendate. Decizia vine la o săptămână după ce Eduard Harunjen, fostul procuror general în perioada regimului Plahotniuc, a depus o cerere la Procuratura Generală prin care a solicitat anularea decretului de demisie din iulie 2019 și restabilirea sa în funcție.   

În cadrul unei conferințe de presă de pe 10 noiembrie, Eduard Harunjen, fostul procuror general, a anunțat că a trimis o cerere Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, prin care solicită să fie repus în funcție. Harunjen spune că demisia sa din iulie 2019 a fost una ilegală.„Am înaintat o cerere prealabilă către președintele R. Moldova, prin care am solicitat să fie anulate efectele decretului ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, din 11 iulie 2019, prin care am fost demis din funcția de procuror general. Am cerut președintei să anuleze acest decret, dat fiind faptul că acesta a fost viciat de mai multe circumstanțe de drept și de fapt“, a ținut să precizeze Harunjen.

La o săptămână după ieșirea în public a lui Harunjen, CSE a emis o hotărâre prin care interzice suspendarea actelor administrative prin care o persoană a fost numită sau eliberată din funcție. Și această decizie a fost criticată în spațiul public. Dinu Plîngău, liderul Platformei DA, consideră că decizia este una cu dedicație și o consideră ilegală. Plîngău spune că momentul când a fost luată această hotărâre nu este întâmplător. În opinia sa, acesta este un răspuns la solicitările lui Harunjen, dar și altor funcționari demiși, care vor să-și recapete funcțiile în instanță.

 DINU Plîngău, președinte Platforma DA:

„- Dumneavoastră cum considerați, are această hotărâre a CSE-ului vreo legătură cu acea cerere a domnului Harunjen? - Da! Absolut! Și nu doar. Sunt mai multe situații în care persoane nedorite de actuala guvernare vor să fie repuse în funcție. Trebuie să înțelegeți că am avut o situație extrem de haotică, în special în urma mai multor reformatări, atât în cadrul guvernului, au fost lichidate anumite funcții, au fost concediate anumite persoane. Foarte mulți oameni au considerat că au fost nedreptățiți, au mers în instanță și cer să fie restabiliți în funcție Comisia pentru Situații de Urgență nu are funcții nelimitate. Conform Constituției noi avem trei puteri în stat. Nu poate o oarecare instituției, inclusiv pe perioade de criză sau pe perioada situației de excepție, să își atribuie mai multe atribuții decât cele delegate de anumite instituții, în cazul de față de către Parlament.“    

Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, nu vede o problemă în adoptarea acestei decizii și spune că ea se încadrează în limite normelor legale. Potrivit lui, în perioada Stării de Urgență, Comisia pentru Situații Excepționale are împuterniciri majore.

NICOLAE OSMOCHESCU, fost membru al Curții Constituționale:

„Comisia pentru Situații de Urgență sau pentru Situații Excepționale (și așa și așa e corect) are împuterniciri foarte mari și ea poate lua așa decizii. În perioada stării de urgență, stării excepționale, în care ne aflăm noi acum, iar noi ne aflăm și în una și în alta. În așa caz, Comisia pentru Situații de Urgență are împuterniciri speciale, inclusiv pot fi luate unele măsuri prin care pot limita unele drepturi și libertăți ale cetățenilor și pot limita competențele unor instituții.“ 

Expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, spune și el că decizia este legală, dar că nu are legătură cu obiectivele CSE. În același timp, Arseni menționează că o astfel de hotârăre nu rezolvă problema, dar doar o agravează. 

ALEXANDRU ARSENI, Expert în drept constituțional:

„Comisia pentru Situații Excepționale poate lua o astfel de măsură? - Poate, dar autoritatea acestei măsuri, legitimitatea și legalitatea ei și e pasibilă să fie atacată. Adică în loc noi să soluționăm problema, noi o agravăm. Guvernarea trebuie să ia măsuri pentru realizarea scopului pentru care a fost introdusă (nr. Situația de Urgență). Altminteri la interpretări și eschivări și acțiuni prin judecată vor fi interminabile, iar problema nu va fi soluționată.“