Fulgii de zăpadă sunt formați din stropi de apă înghețată. Atunci când temperatura este mai scăzută de 0 grade Celsius, apa suferă modificări și se transformă în gheață. Niciun fulg de nea nu seamănă cu altul, iar forma lor depinde de temperatura la care acesta se formează.
Dacă aerul se încălzește până la aproape 0 grade, aproape de pământ, cristalele de zăpadă se topesc la capete și se lipesc împreună pentru a forma fulgi de zăpadă mai mari, asemănătoare vatei.
La o temperatură a aerului de 0 grade, zăpada cade în principal sub formă de fulgi mari, liberi. La temperaturi mai scăzute, cristalele de zăpadă iau forma de fulgi de gheață, ace de gheață sau asteriscuri. La o temperatură sub minus 30 de grade, aproape că nu mai cade zăpadă, deoarece punctul de rouă este prea scăzut, atunci aerul este prea uscat și, prin urmare, nu conține vapori de apă.
Cum se formează zăpada
Zăpada se poate forma din cauza evaporării umidității. Un fenomen similar este clar observat în timpul uscării hainelor la frig. Materialul devine treptat dur, înghețându-se din cauza prezenței în umiditate. După aceasta, începe procesul de evaporare, gheața începe să se desprindă de materie, evaporându-se în atmosferă. Evaporarea gheții poate dura câteva zile, după care țesătura devine din nou uscată și moale.
Pentru ca zăpada să cadă, umezeala trebuie să fie prezentă în atmosferă. De asemenea, furtunile de zăpadă se bazează foarte mult pe temperatură, dar nu neapărat pe temperatura pe care o simțim la sol. Zăpada se formează atunci când temperatura atmosferică este la sau sub îngheț (0°C sau 32°F).
Ca regulă generală, zăpada nu se va forma dacă temperatura solului este de cel puțin 5°C.
Deși poate fi prea cald pentru a ninge, nu poate fi prea rece pentru a ninge. Zăpada poate apărea chiar și la temperaturi incredibil de scăzute, atâta timp cât există o sursă de umiditate și o modalitate de a ridica sau de a răci aerul.
Este adevărat, totuși, că majoritatea ninsorilor abundente au loc atunci când există aer relativ cald în apropierea solului - de obicei -9°C sau mai cald, deoarece aerul mai cald poate reține mai mulți vapori de apă.
Deoarece formarea zăpezii necesită umiditate, în zonele foarte reci, dar foarte uscate, vom vedea rar zăpadă. Văile uscate din Antarctica, de exemplu, formează cea mai mare porțiune fără gheață a continentului. Văile uscate sunt destul de reci, dar au umiditate foarte scăzută, iar vânturile puternice ajută la eliminarea umidității rămase din aer.
Zăpada este o acumulare de cristale de gheață, iar starea stratului de zăpadă determină o varietate de calități, cum ar fi culoarea, temperatura și echivalentul apei. Pe măsură ce condițiile meteorologice se schimbă, și stratul de zăpadă se poate schimba, iar acest lucru afectează caracteristicile zăpezii.
Atunci când o cădere de zăpadă este însoțită de vânturi puternice, cristalele de zăpadă sunt sparte în fragmente mai mici care pot deveni mai dens. După o ninsoare, zăpada se poate topi sau evapora sau poate persista perioade lungi de timp.
Dacă zăpada persistă pe sol, textura, dimensiunea și forma boabelor individuale se vor schimba chiar și atunci când temperatura zăpezii rămâne sub punctul de îngheț sau se pot topi și îngheța din nou în timp și, în cele din urmă, vor fi comprimate de căderile ulterioare.
Culorile zăpezii
În general, zăpada și gheața ne prezintă un aspect uniform alb. Majoritatea materialelor naturale absorb o parte din lumina soarelui, ceea ce le conferă culoarea lor. Totuși, zăpada curată reflectă cea mai mare parte din lumina vizibilă a soarelui, creând un aspect alb.
Cu toate acestea, zăpada poate apărea și albastră. De exemplu, dacă ați face o gaură în zăpadă și ați privi în jos în gaură, este posibil să vedeți o culoare albăstruie.
În fiecare caz, lumina albastră este produsul unui traseu relativ lung de călătorie prin zăpadă sau gheață. Gândiți-vă la stratul de gheață sau zăpadă ca la un filtru. Dacă are o grosime de numai un centimetru, toată lumina trece, dar dacă are o grosime de aproximativ un metru, în mare parte lumina albastră trece.
Zăpada roz nu se întâlnește foarte des. Poate fi găsită în Groenlanda, la Polul Nord și pe unii munți. O astfel de zăpadă apare primăvara și vara. În acest moment, soarele încălzește ușor stratul de zăpadă, zăpada se udă treptat. Cu cât zăpada devine mai umedă, culoarea ei este mai strălucitoare.
Zăpada roșie a fost observată de Aristotel. În secolul XIX, o astfel de zăpadă a fost adusă în Marea Britanie. Atunci, nimeni nu putea explica natura fenomenului. Un tocilar din Scoția, Robert Brown, a sugerat că această umbră de zăpadă se dobândește din cauza algelor. Avea dreptate, și un secol mai târziu, oamenii de știință au dezvăluit activitatea clamidomonadelor în zăpadă. Au început reproducerea intensă chiar și la frig. Când oxigenul a ajuns în alge, au început să miroasă a pepene verde. Potrivit unor martori oculari, zăpada are un gust ca acest fruct.
Fiecare fulg este unic
Toții fulgii au un lucru în comun: datorită structurii moleculare a apei, cristalele de zăpadă sunt întotdeauna hexagonale sau multipli ale acestora. Dar aspectul exact depinde în mare măsură de distribuția temperaturii, presiunii și umidității de-a lungul traseului lung prin atmosferă. Deoarece fiecare fulg de zăpadă ia o cale diferită, există nenumărate forme. Prin urmare, este puțin probabil ca un fulg de zăpadă să fie același cu altul.
De regulă, cu cât temperatura norilor este mai mică, cu atât sunt mai mari. Fulgii de zăpadă care apar în nori cu temperaturi între -13 și -16 iau forma stelelor. Pe măsură ce vă apropiați de suprafața pământului, fulgii de zăpadă iau forma hexagoanelor și a acelor.
Principalele forme de fulgi de zăpadă
Cercetătorii au identificat principalele forme de fulgi de zăpadă: sub formă de ace, stele, dendrite, pufoase, coloane, plăci.
Sub formă de ac - cristalele seamănă cu o formațiune specială sub formă de rază de gheață. Acestea pot fi scobite în interior cu creșteri ramificate pe mai multe laturi.
În formă de stea - cristalele arată ca țesătura de fibre de gheață. Pot fi aranjate în mod arbitrar, îndoind în direcții diferite.
Dendritele - cristale intergrown de fulgi de zăpadă, formând o depășire simetrică și ramificată, divergând în direcții diferite.
Fulgii de zăpadă pufoși - constau din mai multe creșteri, care s-au rupt sau s-au zdrobit treptat. Practic, astfel de fulgi de zăpadă se obțin din cauza vânturilor puternice.
Coloane - fulgi mari de zăpadă aplatizați. Una dintre cele mai frecvente forme de precipitații. Arătați ca stâlpi, un creion hexagonal ascuțit.
Plăcile au formă de petale de flori, împărțite în secțiuni separate prin coaste.
Beneficiile zăpezii
Zăpada este foarte utilă: acoperă suprafața pământului pentru iarnă, menține plantele și animalele mici calde, ajutându-le să supraviețuiască în condiții dificile de iarnă. Dacă nu a fost zăpadă în timpul iernii, atunci randamentele nu vor crește - în timpul topirii, zăpada satură solul cu o umiditate atât de necesară. Zăpada se transformă în apă și viața începe din nou.
surse: Libertatea, meteoradar.ro, ro.nationalgreenhighway.org
