Premiul Nobel pentru Medicină 2023 a fost acordat luni, 2 octombrie, biochimistei Katalin Kariko şi omului de știință Drew Weissman, pentru eforturile lor care au permis dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager eficiente împotriva COVID-19.
Comitetul Nobel notează că „descoperirile celor doi laureați ai Premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea vaccinurilor ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a început la începutul anului 2020”.
Prin descoperirile lor inovatoare, care au schimbat fundamental înțelegerea modului în care ARNm interacționează cu sistemul imunitar, laureații au contribuit la rata fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din timpurile moderne.
Karikó s-a născut în 1955 în Szolnok, Ungaria. Și-a obținut doctoratul la Universitatea din Szeged în 1982 și a efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Științe din Szeged până în 1985.
Apoi a efectuat cercetări postdoctorale la Universitatea Temple din Philadelphia și la Universitatea de Științe ale Sănătății din Bethesda. În 1989, a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013. După aceea, a devenit vicepreședinte și, ulterior, vicepreședinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesor la Universitatea din Szeged și profesor adjunct la Școala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.
Weissman s-a născut în 1959 în Lexington, Massachusetts, SUA. Și-a primit diplomele de doctor în medicină și doctorat de la Universitatea din Boston în 1987.
Și-a făcut pregătirea clinică la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Harvard Medical School și a efectuat cercetări postdoctorale la National Institutes of Health. În 1997, Weissman și-a stabilit grupul de cercetare la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania. El este profesorul familiei Roberts în cercetarea vaccinurilor și director al Institutului Penn pentru Inovații ARN.
Instituţiile care acordă Premiile Nobel au decis să anunţe câştigătorii premiilor pentru anul 2023 în perioada 2 - 9 octombrie. În fiecare an, anunţarea laureaţilor se face într-o conferinţă de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce laureaţii Premiului Nobel sunt votaţi.
Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit www.nobelprize.org.
Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.
Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La momentul decesului său, "Imperiul Nobel'' era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an "celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate". El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.
