03 octombrie 2023, ora 14:55

Unul din cei doi candidați ai Guvernului, propuși la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat Comisia Pre-Vetting că se retrage din concurs. Este vorba despre expertul în drept, Radu Mîrza, care a fost propus de Executiv, din partea societății civile.

Astfel potrivit Comisiei Pre-Vetting, retragerea a condus la nepromovarea evaluării de către candidat. Decizia Comisiei a fost comunicată atât candidatului Radu Mîrza, cât și Guvernului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz. 

După retragerea lui Radu Mîrza, Mihail Sorbala, conferențiar universitar la Catedra Drept Public a Facultății de Drept de la ULIM, rămâne singurul reprezentant al societății civile selectat de Guvern pentru suplinirea funcției vacante de membru al CSP. Sorbalo a transmis Comisiei declarația pentru 5 ani completată, iar evaluarea în privința acestuia este în desfășurare.

Amintim că funcția de membru în CSP din partea societății civile, a devenit vacantă în aprilie 2023. Potrivit Legii cu privire la Procuratură, CSP este constituit din 10 membri. 

Cinci membri ai CSP sunt aleși de către Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcție, unul de la  Procuratura Generală și patru de la procuraturile teritoriale și cele specializate, iar patru membri sunt aleși prin concurs din rândul societății civile, după cum urmează: unul de către Președintele Republicii, unul de către Parlament, unul de către Guvern și unul de către Academia de Științe a Moldovei. În același timp, președintele CSM (inclusiv interimar) este membru de drept al CSP.

12 decembrie 2025, ora 21:20

Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană. Este sugestia vicepremierului pentru Reintegrare, care a stârnit un val de reacții în rândul politicienilor. În timp ce unii nu admit integrarea fără malul stâng al Nistrului, alții spun că deja este mai realist să aderăm la comunitatea europeană decât să rezolvăm problema transnistreană.

„Noi înțelegem foarte bine abordarea partenerilor noștri externi. Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare să fie unul dinamic, să aducă rezultate. În același timp, înțelegem că el necesită o perioadă de timp mai îndelungată, decât ne propunem noi să ajungem la negocierile pentru integrare și, eventual, să fim parte componentă a Uniunii Europene. Vom încerca, vă spun sincer, să decuplăm aceste două procese”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.

Contrar declarațiilor vicepremierului pentru Reintegrare, președintele Comisiei pentru integrare europeană a anunțat astăzi că o eventuală decuplare a celor două procese este imposibilă. 

„Trebuie să reintegrăm Republica Moldova pornind de la principiul integrității teritoriale. Republica Moldova are frontiere constituționale și în aceste frontiere trebuie să continuăm procesul de integrare europeană. Continuăm procesul de integrare UE pentru întreg teritoriul țării. Sunt două procese interdependente și trebuie să le continuăm pe ambele”, a subliniat președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari.

Președintele Parlamentului a declarat, de cealaltă parte, că prioritar este procesul de aderare la UE.

„Sunt două procese diferite, cu două viteze diferite, sunt complimentare, în sensul în care procesul de Integrare Europeană, ne va ajuta la procesul de reintegrare, dar viteza cu care ne mișcăm în procesul de integrare europeană, obligatoriu trebuie să fie una mai avansată și rapidă”, a punctat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, crede că aceste două procese nu au mers niciodată mână-n mână.

„Când a fost cuplat procesul de reintegrare cu integrarea Europeană. Nu îmi aduc aminte să fi fost așa ceva, sunt două procese diferite care au agendă absolut diferită”, a menționat liderul PSRM, Igor Dodon.

Anterior, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a spus că regiunea transnistreană nu blochează drumul european al Republicii Moldova. Oficiala și-a exprimat încrederea că o soluție va fi identificată înainte ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.