Peste 36 milioane de lei au cheltuit partidele politice din Republica Moldova, în 2022. Mai exact, 19 partide politice au raportat „zero” lei cheltuieli financiare, iar 34 de partide politice au raportat cheltuieli totale în valoare de 36.685.403 de lei. Potrivit Raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2022”, realizat de Promo-LEX, aproape o treime din cheltuieli, estimată la 48% din totalul cheltuielilor raportate, nu au fost declarate oficial.
Opt partide au raportat cheltuieli de peste un milion de lei. Partidul de guvernare PAS a cheltuit peste 15,6 milioane de lei, iar PSRM - circa 6,5 milioane.
În cazul Partidului Șor (circa 1,7 milioane), scos în afara legii și PUN (aproximativ 134.000 de lei), informația este reflectată doar în baza rapoartelor pentru semestrul I 2022.
Principalele destinații ale cheltuitelor raportate au fost: programe pentru tineri și femei (30%), personal (23%) și întreținerea și/sau locațiunea sediilor (18%).
17 partide nu au raportat toate cheltuielile, cel puțin 16,9 milioane de lei (48%). În comparație, în anul 2021, cheltuielile nedeclarate au constituit doar 8% din totalul cheltuielilor raportate, iar în 2020 – 16%.
Cele mai mari cheltuieli neraportate în 2022 au fost estimate pentru Partidul Șor, scos în afara legii - 71%, PSRM cu 22%, Platforma DA - 3% și PPVD - 1%.
Din cheltuielile estimate drept neraportate, cele mai multe au fost pentru deplasări în țară și în străinătate (31%), întreținerea și/sau locațiunea sediilor (28%), presă și materiale promoționale (23%), personal (11%) și organizarea evenimentelor publice (8%).
Veniturile partidelor în 2022
În total, în 2022, au fost raportate venituri în valoare de 47 milioane de lei, acumulate de 35 de partide politice. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – aproximativ 16,7 milioane lei, ceea ce a constituit însă doar 28% din plafonul legal stabilit (59,3 milioane). Urmează PSRM cu venituri raportate de circa 8,5 milioane de lei (14% din plafon) și PCRM – 6,5 mil. lei (11% din plafon).
Potrivit raportului, alocațiile de la bugetul de stat au reprezentat în 2022 aproximativ 82% din totalul veniturilor raportate de partidele politice. Astfel, s-a înregistrat o creștere alarmantă în ultimii trei ani, comparativ cu 70% în 2021 și 62% în 2020.
„Această creștere continuă și constantă a dependenței financiare a partidelor de alocațiile din bugetul de stat este o tendință îngrijorătoare, care denotă că majoritatea formațiunilor politice nu par să depună eforturi suficiente și organizate pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor”, constată Mariana Focșa, analista finanțelor partidelor politice.
„În lipsa unor astfel de eforturi, constatăm că partidele contribuie puțin la dezvoltarea culturii politice a cetățenilor, la sporirea informării despre activitățile și agenda politică a partidului, precum și a loialității față de partid. Totodată, această lipsă de responsabilizare și de implicare financiară a membrilor de partid și a cetățenilor/susținătorilor acestuia crește riscul ca unele partide să devină inactive în cazul privării de alocațiile de la bugetul de stat”, a mai explicat analista Promo-LEX.
Cele mai mari surse de finanțare din bugetul de stat au fost alocate Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 41%, Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) cu 22%, și Partidului Democrat din Moldova (PDM), reformat ulterior, cu 11%. În cazul a 40% dintre partidele beneficiare, alocațiile de la buget au reprezentat singura sursă de venit.
Raportul evidențiază, de asemenea, că doar 18% din veniturile partidelor politice în 2022 au provenit din alte surse decât bugetul de stat. Ponderea donațiilor financiare a scăzut semnificativ față de anii precedenți, reprezentând doar 6% în comparație cu 25% în 2021 și 28% în 2020. În același timp, veniturile obținute din activități economice au crescut la 10%, iar cotizațiile de membru au reprezentat doar 2% din venituri.
„Modul de colectare a donațiilor și cotizațiilor constituie unul dintre indicatorii-cheie ai transparenței finanțării partidelor politice. Prin urmare, partidele politice urmează să depună eforturi considerabile pentru a dezvolta și promova colectarea donațiilor și cotizațiilor prin transfer bancar”, explică Mariana Focșa.
Concluziile Prom-LEX
În general, Raportul evidențiază dependența tot mai mare a partidelor de alocațiile din bugetul de stat, precum și creșterea semnificativă a cheltuielilor neraportate. În plus, se menționează înăsprirea legislației privind finanțarea partidelor politice și fortificarea lentă a capacităților Comisiei Electorale Centrale (CEC) de monitorizare și control.
Raportul mai subliniază că modificările recente ale cadrului legal ar trebui să îmbunătățească procesul de finanțare a partidelor politice. Acestea includ sancțiuni pentru încălcările în gestiunea financiară, limitarea activității partidelor politice și măsuri pentru responsabilizarea acestora. Cu toate acestea, capacitatea CEC de monitorizare și control al finanțării partidelor politice este încă în dezvoltare, iar aplicarea sancțiunilor trebuie consolidată pentru a asigura transparență și eficiență.
Potrivit reprezentanților Promo-LEX, sunt necesare eforturi continue pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor și dezvoltarea mecanismelor de colectare a donațiilor și cotizațiilor prin transfer bancar. De asemenea, este importantă dezvoltarea capacităților CEC în monitorizarea și controlul finanțării partidelor politice pentru a asigura un proces transparent și responsabil.
În perioada 26 iulie 2016 – 31 martie 2025, Asociația Promo-LEX implementează programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația și-a propus monitorizarea finanțării partidelor politice, în speță, prin prisma observării și estimării costurilor activităților desfășurate de acestea, precum și a raportării finanțelor partidelor către organul mandatat – CEC.
