Ministerul Culturii gestionează ineficient patrimoniul și resursele financiare publice. Este concluzia Curții de Conturi, care a analizat rapoartele financiare ale instituției pentru anul trecut. Experții au depistat nereguli la înregistrarea monumentelor, dar și la acordarea subvențiilor pentru organizațiile necomerciale. În replică, ministrul Culturii susține că instituția este într-un amplu proces de reorganizare și că lacunele vor fi înlăturate pe rând.
Curtea de Conturi a publicat o listă lungă de nereguli, după ce a analizat rapoartele financiare ale ministerului Culturii pentru anul 2022. Experții au stabilit că nu a fost asigurată inventarierea, evaluarea și înregistrarea în evidența contabilă a monumentelor care fac parte din patrimoniul cultural național.
Actualele date sunt neveridice, notează Curtea de Conturi. De exemplu, unele obiecte de cult au fost demolate încă în perioada anilor 1970, iar în locul lor au apărut alte imobile, inclusiv private. Explicația ministrului Sergiu Prodan este că, în prezent, se reorganizează Institutului Patrimoniului Cultural, care urmează să preia aceste responsabilități.
„Această instituție va fi fortificată cu cadre și se va ocupa de evidența, documentarea și evaluarea. Nu s-a făcut niciodată timp de 30 de ani. Asta însemnă toate bisericile din Republica Moldova, care trebuiesc luate la evidență nu doar în sensul aflării, se dorește de fapt evaluarea valorii contabilicești a acestui patrimoniu”.
Tot în 2022, potrivit constatărilor Curții de Conturi, ministerul Culturii nu a elaborat un regulament care să stabilească clar sumele și condițiile de susținere financiară a teatrelor, circurilor și organizațiilor concertistice. Anul trecut, valoarea acestor subvenții a constituit peste 200 de milioane de lei, adică circa 47 la sută din totalul cheltuielilor efective raportate de minister. Prodan afirmă că documentul este pe ultima sută de metri.
„Vor fi patru categorii. Aparte pentru salarii și impozite. Aparte pentru serviciile comunale și cheltuielile organizaționale. Aparte pentru investițiile capitale și aparte pentru investițiile de creație. Adică montare de spectacole ori organizarea de concerte”.
Nereguli s-au găsit și la acordarea banilor pentru proiectele culturale, desfășurate de organizațiile necomerciale. Deși legislația cere un raport detaliat privind cheltuirea banilor, în arhiva ministerului inspectorii au găsit doar niște acte superficiale.
De exemplu, în baza unor și aceleași documente, o Asociație Obștească a confirmat cheltuielile atât la Ministerul Culturii, cât și la Ministerul Educației și Cercetării. Deși în ultimii cinci ani Curtea de Conturi a venit cu mai multe recomandări pentru ministerul Culturii, s-a constatat că doar una din 10 a fost implementată.
Sergiu Prodan spune că acest lucru s-a întâmplat din motiv că instituția trebuia reorganizată, mai ales după ce acum doi ani s-a separat de ministerul Educației și Cercetării.
