Anual statul cheltuie circa 700 de mii de lei, pentru a traduce proiectele legislative sau a le asigura traducător la ședințele plenare celor câțiva deputați ruși, care nu ar cunoaște nicio boabă în limba română. La secretariatul Parlamentului activează trei angajați, care rescriu proiectele din română în rusă sau viceversa. Curios este că atunci când am mers să filmăm niciun unul din aleșii poporului nu asculta traducerea difuzată în căști.
„Suplimentar noi am propus ca proiectul de lege să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Am clarificat și acest aspect la amendament.”
Imaginile sunt de la ședința Parlamentului din data de nouă noiembrie. Deși există deputați care de mai multe ori au insistat să le fie asigurată traducerea simultană din limba română în rusă, cel puțin la ultima întrunire plenară niciunul dintre aleșii poporului nu aveau cască în ureche. Asta deși traducătorul și-a început munca la ora 10:00, iar audio deja era asigurat. De fapt, acești deputați pot fi numărați pe degete. Printre ei și Eduard Smirnov de pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
„- Noi suntem curioși, dumneavoastră cunoașteți limba română sau nu? - Oleacă cunoaștem. Eu citesc bine, mă lămuresc bine în proiecte de lege, dar când sunt polemici îmi este greu să urmăresc. Iată atunci am nevoie de traducere.”
Pe de altă parte, deși în Constituție este scris că limba de stat e limba română, legea cu privire la Regulamentul Parlamentului obligă secretariatul instituției să prezinte proiectele în limba română împreună cu traducerea lor în limba rusă. Pentru asta, Legislativul are trei angajați, fiecare cu salariu de aproximativ 20 de mii de lei pe lună. Într-un an, ar ieși că suma cheltuită din buget pentru traducerea în limba rusă atât a ședințelor, cât și a documentelor, este de aproape 700 de mii de lei.
„- În general, e o sumă mare, dar știți că, în cazul în care, ședința durează mai mult, o practică des întâlnită a oponenților noștri politici, traducere nu este. După ora 16:30 - 17:30 nu se mai face traducerea. Când a fost raportul Guvernului nu s-a făcut deloc traducerea. - Dar câți deputați sunt care folosesc cască cu traducere? - Pe care eu îi cunosc sunt vreo cinci sau șase.”
„Eu nu am ochi să văd așa parlamentari și am fost cel care am propus să le fie achitat salariul în ruble. O rublă un leu. Dacă reușim să adaptăm o astfel de lege, să vedeți că o să scoată toți căștile din urechi.”
„Limba oficială este limba română și ar fi logic să fie actele în limba română doar. Dar atât timp cât legea prevede noi suntem obligați să asigurăm acest lucru. Noi am alocat bani pentru învățarea limbii române. Niciodată nu este târziu să înveți limba statului în care tu trăiești.”
Pe pagina Cancelariei de Stat am găsit un proiect de lege, publicat în septembrie 2023, care prevede renunțarea la practica de traducere a actelor legislative în rusă. Din text înțelegem că sintagma din lege care prevedea publicarea actelor „în limba de stat cu traducere în limba rusă” se va substitui cu „în limba română”. Proiectul, deocamdată nu a fost aprobat.
În aceeași ordine de idei, s-ar putea renunța la versiunea rusă a Monitorului Oficial. Potrivit datelor oficiale, pentru anul 2023, doar 263 de persoane sunt abonate la această versiune.
