Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: „În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: „ Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu: „Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

„Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol: „Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

„Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.