Câteva sate s-au pomenit sub asediul grindinei săptămâna trecută, fiind afectate zeci de hectare de culturi agricole. Asta chiar dacă localitățile se află sub protecție antigrindină. Nu s-a putut interveni din cauza unor restricții aeriene, explică Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice. Într-un alt caz, specialiștii serviciului nu au putut trage în direcția norilor periculoși din cauză că localitatea se află în preajma frontierei de stat, respectiv e o zonă de securitate, în care nu pot fi lansate rachete antigrindină.
Și dacă anul trecut, țara noastră se confrunta cu o criză de proiectile de acest fel, livrările fiind încetinite din cauza războiului din Ucraina, anul acesta, în luna aprilie, când a început sezonul, serviciul dispunea de aproape 7 mii de bucăți. O treime însă au fost deja folosite. Pentru că e nevoie tot timpul de a suplini depozitele, autoritățile și-au propus să procure 2700 de rachete noi. Au oferit pentru asta aproape un milion de euro. Dar licitația internațională a eșuat, așa că au trecut la negocieri directe. Bulgaria s-a oferit să ne livreze munițiile, ultimul lot - de 1000 de bucăți - urmează să ajungă în curând.
Grindina, de mărimea bobului de mazăre, s-a abătut peste satul Paulești pe data de 5 iulie. A făcut prăpăd pe alocuri, înnămolind grădinile oamenilor și distrugând unele culturi agricole
„- Prima zi, pe 5 iulie a fost grindină mai puternică. Ploi mari, s-au distrus și drumurile. S-au adresat și cetățenii că le-a fost distrus porumbul. S-a format și o comisie care a mers în teritoriu și a constatat că sunt 13 hectare porumb și 5 hectare de floarea-soarelui. Oamenii trebuie să se adreseze în decurs de 24 de ore, dar nu au fost plângeri atunci. - Deja au expirat cele 24 de ore. - Da”.
Vârstnicii satului spun că nu au mai văzut până acum ploi atât de puternice.
„- A fost cândva, a mai fost, dar asta le-a întrecut pe toate. Și poama mai tot strugurul e crăpat. Nu mai faci nimic din ea. - De ce ne bate grindina? Unde greșim? - Ceva tot greșim. Dumnezeu ne satură de toate”.
Râuri de apă s-au scurs în centrul satului și s-au oprit aici, pentru că nu mai aveau pe unde să se scurgă. Așa că grădinile care se află în preajmă au fost distruse.
„- Toată problema este aici la pod. După ploaie s-a cam curățit el. Peste tot au venit apele. Problema este de aici. - Sunt planuri pentru această porțiune de drum de a o reabilita? - Se finisează, dar mă rog... - Când se va întâmpla asta? - Nu s-a ajuns finanțe, cu toate că la un consiliu s-au alocat 80 de mii, apoi iarăși. Lucrările au fost mai... Nu s-a ajuns. Primarul a făcut contract și au venit din raion”.

Ne-a atras atenția încă un detaliu. Unele lumini stradale, în plină zi, erau conectate. Am aflat că tot e din cauza viiturii.
„- În urma ploilor, se vede că acolo este deconectare pe linie. Un scurtcircuit și iată luminile ard. M-am adresat la lucrători, au venit și au zis că e treaba primăriei. Acum trebuie ceva să facem. - Și până atunci o să ardă lumina pe stradă? - Cred că o să rezolvăm cumva. - Păcat, se cheltuie tot banii primăriei”.
Culmea e că acest sat se află sub protecție antigrindină.
„Iaca taman atunci când s-a pornit grindina, rachete cine știe pe unde erau. Aici oricum nu mai ajung. Eu aram afară și voiam să-mi iau niște răsărită, am niște purcei. Când s-a pornit, m-a făcut bleoașcă. A zis că am noroc că am noroc că nu sunt ca popușoiul cela”.
La circa 10 kilometri de satul Păulești se află unitatea specială Călărași, care deține 22 de puncte rachetare. Un punct e alături de unitate, deci alături de localitatea bătută de grindină pe 5 iulie curent. De ce nu a fost protejată atunci?
„Pe 5 iulie a căzut grindină la Păulești, pentru că ni s-a impus o restricție aviatică pentru 24 de minute. În această perioadă, norul se poate dezvolta și forma grindină. Până la acea oră am intervenit, era ora 18:04, vedeți? Mai departe. Observăm că parametrii descresc, pentru că am tras 9 unități. Și, între timp, am primit această interdicție, ce a durat circa 40 de minute. Vedeți ce parametri buni are. Trebuie să intervenim”, a spus comandantul la Unitatea specială Călărași, Ludmila Bavriliuc.
Cu alte cuvinte, specialiștii unității speciale Călărași nu au putut trage în norii în care s-a format grindina, pentru că, în acea perioadă, pe acolo urma să zboare un avion. Astfel de situații sunt mai dese, dar sunt temporare.
„- Interdicțiile avia sunt temporare, să luam de exemplu interdicția NR 5, vedeți cum apare marcat pe hartă. E temporar. A fost introdusă și apoi - scoasă. Pe această suprafață nu putem întreprinde nimic. - Pentru cât timp? - Depinde de durata zborului avionului. Această informație este cunoscută de punctul de control al dispeceratului. Când este scoasă, noi deselectăm și deja putem interveni fără restricții”.
Neprotejate de grindină, autoritățile locale cer explicații de la conducerea Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, cunoscut mai mult ca serviciul antigrindină.
„Avem reproșuri, ne sună din teritoriu, cum a fost pe data de 7, nu am putut să împușcăm timp de o oră din cauza interdicției de aviație. Dacă nu am distrus celula convectivă timp de 2 minute și am scăpat-o, atunci e pericol mare. Norii se desfășoară și în câteva minute pot fi afectați kilometri întregi. Și dacă a fost restricția, nu poți face nimic. Rachetele se ridică la 12 kilometri”, a menționat directorul adjunct al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, Vasile Aghenie.
Nu doar restricțiile avia țin rachetele antigrindină la sol, ci și restricțiile de securitate ce sunt în vigoare tot timpul. Este vorba de zonele de frontieră. Indiferent dacă acolo se va forma grindină, serviciul nu va putea interveni, din motive de securitate.
Unitatea specială Călărași protejează circa 268 de mii de hectare din câteva raioane din zona de centrală a țării, cum ar fi Orhei ori Nisporeni. În total, în Republica Moldova sunt 22 de astfel de unități care acoperă peste un milion de hectare.
„Zonele marcate reprezintă teritoriul protejat al Republicii Moldova de grindină. Suprafața constituie un milion 650 de hectare, protejată de 132 de puncte rachetare. Dar avem și zone ce nu sunt acoperite. Este vorba de raioanele Cimișlia, Ștefan-Vodă, parțial Cahul, Hîncești. Au fost timpuri când apăram 2 milioane de hectare, de la Nord la Sud, inclusiv Ștefan Vodă”, a spus Ludmila Gavriliuc.
Raionul Ștefan Vodă, de rând cu alte opt raioane sunt lăsate la voia naturii. Dacă ar fi grindină, oamenii și culturile agricole nu au cum să fie protejate. În iunie 2019, în raionul Anenii Noi, o furtună cu grindină a făcut ravagii în raionul Anenii Noi.

După ploile violente din acest an, autoritățile centrale discutau să aloce bani pentru a crea și pentru aceste raioane unități speciale. Dar, de atunci, nu s-a întâmplat nimic, iar teritoriile rămân descoperite.
„- Noi suntem pregătiți, ne trebuiește numai finanțarea personalului. Când s-au făcut calcule, dar asta a fost în 2019, era vorba de 3 milioane 800 la 11 puncte rachetare. Dar dacă deschidem și la Hîncești încă 3 puncte și la Șoldănești 4 puncte, pentru că avem cerere din teritoriu... Ne trebuie finanțare. Avem acoperite de un milion 650, cu aceste puncte noi am putea acoperi încă 250 de mii de hectare cu aceste 18 puncte noi. - Avem acum 132 de puncte rachetare, dar ne-ar mai trebui ca să protejăm tot teritoriul de...? - Încă 18 puncte, dar tot nu întregul teritoriu. Dar se protejează zonele unde este necesitatea mai mare”.
Fiecare dintre cele 132 de puncte rachetare arată aproape la fel. Ni s-a permis să facem un tur pe teritoriul unui punct din raionul Călărași.
„Aici sunt două încăperi unde sunt depozitate rachetele. Acesta este un depozit, securizat cu sistem de alarmă. Vasea, aveți rachete de modelul Loza? Iată cum arată aceste rachete, se află în containere. Racheta nu se vede. Containerul se fixează pe instalație, iar atunci când racheta se lansează, acest container rămâne.
Aici ce avem? - Aceasta este instalația de lansare a rachetelor antigrindină de tip TKB 040. Rachetele bulgărești trebuie adaptate pentru a putea fi și alimentate cu electricitate. Se fixează cu partea superioară. Vasea, arată cum”.
În timp ce rachetele sunt lansate în direcția norului periculos, cei doi servanți, așa sunt numiți angajații care încarcă și manevrează lansatorul, trebuie să se retragă într-un fel de buncăr. Ne-au făcut și o scurtă demonstrație.
În medie, unui punct rachetar îi revine circa 70 de rachete antigrindină, fie că e de rază lungă ori de rază scurtă.
„- La acest punct sunt 69 de bucăți. - Vă ajunge pentru un sezon? - Nu știu, nu vă pot spune. Depinde de cum va fi sezonul. - Au fost situații când ați rămas fără rachete? - Încercăm să evităm așa situații, le redistribuim. Dacă nu avem, luăm de la alte unități. Se pot întâmpla situații când în timpul intervenției ne-am fi dorit să mai lansăm rachete, dar se termină. Dar dimineața următoare suplinim stocurile”.
Ajunsă în nori, racheta este activă 39 de secunde, după care se autodistruge. Comandantul susține că resturile nu reprezintă vreun pericol pentru cei din jur.
„În a 5-a secundă începe să pulverizeze reagentul, iar în secunda 39 se autodistruge. În fiecare rachetă sunt câte 4 explozibili. Se declanșează pe rând și distrug racheta în fragmente mici de tot, care nu sunt periculoase”.

Lunile iulie și august sunt cele mai periculoase dacă vorbim de cantitatea de grindină căzută peste teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, sezonul pentru intervenție începe de pe 20 aprilie și se încheie pe 30 septembrie. Statistica arată că, în această perioadă de timp - de jumătate de an - cele mai multe rachete au fost lansate de la unitățile speciale Cornești, Soroca și Edineț. La polul opus este Călărași, Ceadîr-Lunga și Cahul. În medie, pentru a proteja suprafețele de grindină sunt folosite circa 6300 de rachete. Au fost ani când numărul de rachete lansate a depășit 10 mii de unități. De la începutul acestui sezon și până în prezent, deja au fost consumate peste 2500 de rachete, rămase din stocurile trecute.
„Și anul trecut am avut un buget mai mare de 48 de milioane. Anul acesta este de 2 milioane. Am avut în stoc, dar trebuie să avem rezervă și pentru anul viitor. - Anul acesta urma sa luam de la bulgari de 2700 de unități. Prima dată luăm și de rază lungă de la bulgari. 1000 am adus deja, iar acum directorul este în Bulgaria ca să vadă și ultimul lot de 1700”, a explicat Vasile Aghenie.
Republica Moldova a ajuns să importe rachete antigrindină din Bulgaria după ce Guvernul le-a cerut, acum doi ani, să nu mai importe din Federația Rusă. Respectiv, a cerut serviciului să organizeze licitații internaționale pentru a găsi alți furnizori. De altfel, până în 2021, negocierile de achiziționare a rachetelor antigrindină aveau loc direct, nu prin intermediul licitațiilor. Primăvara aceasta, a fost organizată a doua licitație de acest fel. Ca și prima dată, a eșuat, pentru că nimeni nu a depus actele.
Pentru acest sezon, țara noastră și-a propus că cumpere 2700 de rachete, oferind aproape un milion de euro. Conducerea serviciului a trecut de negocierile directe cu firma din Bulgaria și a ajuns la un numitor comun. Însă, criza politică din Bulgaria a dat peste cap procesul.
„Anul acesta, iată că Guvernul nu era în Bulgaria, nimeni nu putea să dea autorizație. În Bulgaria, șeful comisiei care dă autorizație e Ministrul Economiei. Nu este guvern, comisie nu e... Pe teritoriul României, tot trebuie autorizație pentru convoi. Dar, vedeți ce se întâmplă acum cu aceste țări... Dacă nu am fi avut rezervă de anul trecut, era să intrăm în sezon pe 15 aprilie nepregătiți, fără rachete”.
Săptămâna aceasta, directorul serviciului special a mers în Bulgaria pentru a testa ultimul lot de rachete antigrindină de 1000 de bucăți. O rachetă costă, în medie, 6500 de lei.
Acum 10 ani, Curtea de Conturi a publicat un raport privind activitatea serviciului special. Printre altele, raportorii au constatat că, deşi procesul de achiziţionare a rachetelor antigrindină se desfăşura legal, achiziţiile aveau loc dintr-o singură sursă, prin intermediul întreprinderii moldoruse „Moldantigrad”, ce desfășura o activitate monopolistă. Pe parcursul anilor 2010-2012, Serviciul a încheiat cinci contracte de achiziţii publice în valoarea totală de aproape 62 de milioane de lei, fiind procurate circa 11 mii de rachete rusești și bulgărești, prin intermediul acelei întreprinderi mixte.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
































































