Familia lui Artur Gheruha, un adolescent din Capitală, încearcă să facă totul pentru a-l ajuta. Băiatul a fost diagnosticat cu retard mintal și cu tulburare de vorbire. Ca să-i ofere acces la o gamă mai largă de servicii de recuperare, bunica lui apelează mai des la lombard ori ia credite.
Însă, de câteva luni, copilul a înflorit datorită faptului că a început să frecventeze un club de sport, unde învață Taekwondo. Familia, antrenorul și medicii săi sunt uimiți de schimbările băiatului.
Acum jumătate de an, Artur Gheruha sau Arti, așa cum îl dezmiardă apropiații, a descoperit pentru el o pasiune ce urma să-i schimbe viața pentru totdeauna. Din băiatul pasiv și lent, parcă a prins aripi. Și asta datorită faptului că a fost acceptat la un club sportiv, unde învață Taekwondo, împreună cu antrenorul său, Alexandru Maloman.
„- Te ajută antrenamentele? - Da. - Vrei să devii ca antrenorul tău? - Da”.
„Artur Gheruha a început să se antreneze la noi de puțină vreme. De circa jumătate de an. Băiatul este foarte sârguincios, într-o așa perioadă scurtă de timp el a atins performanțe impresionante. El face ceea ce alți copii nu reușesc timp de un an sau chiar mai mult”, ne-a spus antrenorul.

Bunica lui Arti spune că întâlnirea cu antrenorul a fost o minune.
„Tot timpul mergeam la un kinetoterapeut, pentru masaj. Acolo, făcea proceduri de reabilitare și antrenorul nostru. Lui Artur i-au plăcut mușchii lui. Vine la mine și îmi arată. Iar Alexandr Ivanovici se apropie și spune: Vrei și tu așa mușchi? Vino la mine. Eu, de multă vreme, sunt cu ochii pe tine. Noi mergeam la masaj, pentru că el are și scolioză. Din cauza problemelor, veneam de 2-3 ori pe lună la ortoped. Îi rugam să facă ceva, să ne îndrume unde putem să mai mergem... Așa mergea, ca o maimuță. Se deplasa ca un robot, ni se spunea că se alintă”, a relatat bunica băiatului, Eugenia.

Datorită sportului, băiatul a crescut semnificativ - tocmai 7 centimetri în jumătate de an - și a prins la puteri.
„Cu 7 centimetri, timp de jumătate de an. Ca și alte persoane, eu cred că totul depinde de sport. Am fost și la psihiatrul nostru, la evidența căruia suntem noi. Ne-a spus că recomandă tuturor mamelor, care au copii asemeni lui Artur, să-și ducă copiii la sport. S-a arătat surprinsă de cum schimbarea lui Artur. Și-a schimbat mersul, e diferit. Înainte, îl duceam la școală târându-l. Acum așa ceva nu există. Ori alături de mine merge, ori în fața mea încât sunt nevoie să-l ajung din urmă”, a spus bunica.
Familia sa a încercat și mai înainte să-l dea la vreun club de sport, dar nu era acceptat, din cauza dizabilității sale. Copilul, de la vârsta de 5 ani, a fost diagnosticat cu retard mintal.
„La început, s-a suspectat că are autism, apoi l-au exclus repede. Până la vârsta de 5 ani nu vorbea deloc. Nu scotea niciun cuvânt. Spuneau că este lenos și din această cauză nu vrea să vorbească. Apoi am început să-i administrăm injecții, el toată viața primește pastile și injecții. De 10 ani e așa. În curând va face 15 ani. Aflăm despre ceva nou, fuga să încercăm și noi”, a menționat bunica lui Artur.

Boala lui Arti necesită eforturi financiare mari, familia însă este modestă și nu se descurcă. Din partea statului, copilul primește o pensie de circa 1500 de lei. Așa că împrumurile și lombardul sunt soluțiile pentru a face rost rapid de bani.
„Pentru ce ne ajunge? Întrebați mai bine pentru ce nu ne ajunge... Apelăm la lombard, luăm credite. Ce avem de făcut? Trebuie ceva de făcut. Totul este scump. Știți cât costă injecția? 1000 de lei. Acum, iată, am luat cu 700. Pastilele costă 400 și tot așa. Sunt foarte scumpe. - Vi se compensează cumva? - Nu, nu. Spun că sunt fără compensare. Chiar și pentru această categorie de copii. Încercam cândva să notez sumele. Dar ba uitam, ba nu știu ce și nu mai treceam în carnet. Oricum nu ne ajungeau banii. Ce sens mai era să duc evidența? Mai am un fiu, care ne ajută material”.
Lui Arti îi plac, în mod special, antrenamentele individuale, dar se descurcă la fel de bine și când în jurul lui sunt și alți copii.
„A trebuit să stabilesc un contact cu Arti. E dificil pe alocuri. Uneori e deschis pentru activități, altă dată refuză. Se străduiește. E greu. Este foarte greu, Să faci sfoara, toate exercițiile fizice sunt greu de făcut. Trebuie multă răbdare și străduință. Depune toate eforturile. A dat examenul pentru centura galbenă. A dat examenul cinstit. A făcut tot setul de exerciții pe care i l-am dat”, a spus antrenorul Alexandru Maloman.

Performanțele lui Arti îl mobilizează și pe antrenorul său, care vrea să ofere oportunități și pentru alți copii cu dizabilități. Are și un exemplu în acest sens: fratele său, care organizează inclusiv competiții de acest fel, într-o regiune din Federația Rusă.
„Se poate, desigur, și chiar este necesar. Mulți copii rămân fără atenție. Sportul este ceea ce îi poate ajuta. Să aibă încredere în ei, să socializeze, să devină independenți și puternici”, a punctat antrenorul de Taekwondo.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini și montaj de Vlad Glinjan