30 martie 2023, ora 15:24

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat reținerea corespondentului Wall Street Journal, Evan Gershkovich, de către Serviciul Federal de Securitate (FSB). Oficialul rus a menționat că „ceea ce făcea la Ekaterinburg” un angajat al publicaţiei financiare americane „nu are nicio legătură cu jurnalismul”.

Mesajul purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe a fost plasat pe Telegram.

„Ceea ce făcea la Ekaterinburg un angajat al publicației americane a The Wall Street Journal nu are nicio legătură cu jurnalismul.

Din păcate, nu este prima dată când statutul de „corespondent străin”, viza jurnalistică și acreditarea sunt folosite de străini în țara noastră pentru a acoperi activități care nu sunt jurnalistice. Acesta nu este primul occidental celebru prins asupra faptului”, susține Zaharova.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei l-a reținut pe corespondentul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, la Ekaterinburg. Potrivit mesajului serviciilor speciale, jurnalistul este suspectat de „spionaj în interesul guvernului american”, scrie Reuters.

Jurnalistul acoperea evenimentele din Rusia şi Ucraina fiind corespondent al biroului din Moscova al The Wall Street Journal. 

Într-o declarație, FSB menționează că a deschis un dosar penal pentru suspectare de spionaj împotriva cetățeanului american Evan Gershkovich, acuzându-l că „a strâns informații clasificate drept secret de stat despre o întreprindere a complex militar-defensiv”, dar FSB nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.

Alți jurnaliști străini care acoperă evenimente din Rusia și-au exprimat sprijinul pentru Gershkovich, spunând că este un jurnalist profesionist, nu un spion.

Între timp, publicaţia financiară americană a menționat într-un comunicat „The Wall Street Journal este profund îngrijorat pentru siguranţa domnului Gershkovic”.

Gershkovich a acoperit evenimentele din Rusia din 2017, a lucrat anterior la ziarul The Moscow Times și la agenția de presă Agence-France Presse din Franța. În ultimele luni, el a acoperit în primul rând politica rusă și conflictul din Ucraina.

Telefonul său mobil nu a putut fi contactat joi și, potrivit serviciului de mesagerie Telegram, a fost online ultima dată miercuri, la 13:28. ora Moscovei.

19 aprilie 2024, ora 14:27

Statul rus poartă întreaga responsabilitate pentru moartea lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, se arată într-o rezoluție adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). În document sunt solicitate o serie de măsuri radicale pentru a contracara ceea ce a numit „regimul totalitar” al lui Vladimir Putin.

Adoptând în unanimitate o rezoluție bazată pe un raport al lui Emanuelis Zingeris (Lituania, PPE/CD), Adunarea a declarat că, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a devenit o dictatură de facto care duce „un război împotriva democrației”.

Un aparat de securitate omniprezent, supravegherea în masă a societății și reprimarea brutală a protestelor pașnice au „transformat Federația Rusă în ceea ce Adunarea consideră un stat totalitar, al cărui „modus operandi” seamănă cu cel al unei organizații criminale”.

Printre altele, Adunarea a solicitat UE și altor state să îi sancționeze pe cei direct responsabili de persecutarea, maltratarea și moartea lui Alexei Navalnîi și a îndemnat toate statele să tragă la răspundere Rusia pentru utilizarea sistematică a torturii în temeiul Convenției ONU împotriva torturii.

Totodată, și-a reiterat refuzul de a-l recunoaște pe Vladimir Putin ca președinte legitim al Rusiei și a îndemnat din nou comunitatea internațională să înceteze orice contact cu acesta, cu excepția scopurilor umanitare sau a urmăririi păcii.

APCE a cerut transferul rapid al celor peste 300 de miliarde de dolari americani din activele rusești înghețate către un fond de compensare a victimelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și crearea unui tribunal care să judece conducerea politică și militară a Rusiei pentru crime de agresiune.

Mai mult, a solicitat UE și G7 să consolideze sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin impunerea de sancțiuni secundare, sancționarea Bursei de la Moscova și a Rosatom și reducerea plafonului de preț al petrolului pentru a reduce veniturile din petrol ca sursă de venit pentru Rusia.

Statele membre și statele observatoare sunt încurajete să continue schimburile de prizonieri pentru a obține eliberarea prizonierilor politici din Rusia și Belarus, acordând prioritate lui Vladimir Kara-Murza și altor persoane cu probleme grave de sănătate.

De asemenea, Adunarea a declarat că înființează o platformă de contact pentru dialogul cu forțele democratice din Rusia și a solicitat crearea unui raportor general pe această temă.

Alexei Navalnîi a murit pe 16 februarie, într-o închisoare din Siberia, unde ispășea o pedeapsă de lungă durată. Serviciul Federal Rus al Penitenciarelor a declarat atunci că Navalnîi a început să se simtă rău după o plimbare, și-a pierdut cunoștința, iar ulterior medicii au constatat decesul. Abia după două săptămâni, corpul opozantului rus a fost predat mamei sale, care l-a înmormântat la un cimitir din Moscova. 

Soția acestuia, Iulia Navalnaia, a cerut comunității internaționale să se unească pentru a învinge „regimul terifiant din Rusia”, acuzându-l pe Vladimir Putin că i-a ucis soțul. Liderii mondiali s-au declarat revoltați de acest caz, menționând că au multe întrebări în adresa Moscovei. La rândul său, Kremlinul a negat orice implicare a statului în moartea liderului opoziției.

Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, era unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției din Rusia. Politicianul era condamnat la aproape 30 de ani de închisoare, în baza unor acuzaţii despre care se spune că au fost inventate pentru a-l ţine departe de politică. Navalnîi a contribuit la provocarea protestelor din 2011-2012 în Rusia. Opozantul a luptat împotriva fraudelor electorale și a corupției guvernamentale de la Moscova, investigând cercul interior al lui Putin și publicând ulterior dovezi în presa rusească. A fost arestat în Rusia, în ianuarie 2021, la întoarcerea sa în ţară după ce fusese otrăvit şi internat pentru tratament în Germania. 

Fiind cel mai vehement critic al președintelui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi acuza Kremlinul de otrăvirea sa. Înainte să fie arestat, Alexei Navalnîi a fost întrebat în cadrul unui interviu ce mesaj ar avea pentru poporul rus dacă va fi arestat, condamnat sau chiar ucis. Răspunsul a fost răspicat:

„Nu trebuie să cedați. Dacă s-a ajuns la asta, înseamnă că noi suntem foarte puternici în acest moment, dacă ei au decis să mă ucidă. Singurul lucru de care e nevoie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic. Trebuie să folosim acest moment, nu cedați”.