An de an, pe data de 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ion Botezătorul. Tot în această zi, unele persoane sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. De ce se întâmplă acest lucru și cine sunt cei care îl prăznuiesc pe data de 7 ianuarie?
Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie 2024
În vreme ce unii români petrec de Sfântul Ioan Botezătorul pe 7 ianuarie, alții sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Republica Moldova mai păstrează această tradiție. Peste o săptămână vor sărbători și Revelionul.
Crăciunul este sărbătorit pe rit vechi datorită calendarului iulian care este decalat cu 13 zile față de cel clasic. Astfel, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Înainte de Hristos erau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care avea 365 de zile, și cel al romanilor, de 355 de zile.
De ce Nașterea Domnului este prăznuită diferit
În fiecare an rămânea o diferență de zece zile între aceste două sisteme, conform crestinortodox.ro. După ce s-a constatat acest lucru, Iulius Caesar a adoptat în anul 46 î.Hr sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. Timp de 1.500 de ani, oamenii au folosit acest calendar.
Abia în anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Acela fiind și momentul în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.
În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Ce tradiții și obiceiuri se păstrează la Crăciunul pe rit vechi
Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine de peste an, indiferent de data la care este sărbătorit. Pe rit vechi, Crăciunul este prăznuit pe data de 7 ianuarie. Cu toate acestea, românii țin cont de anumite obiceiuri și în această zi.
Conform tradiției, în ajun de Crăciun pe rit vechi, după terminarea slujbei, ei se adună în curtea bisericii și dau foc la un lemn de stejar. Se crede că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare complet.
În plus, cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul An este mai bogat și mai roditor.
Se pregătesc 12 feluri de mâncare
După ce focul se aprinde, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu un pahar de țuică fiartă. Și la Crăciunul pe stil vechi se colindă, iar membrii familiei se strâng în jurul mesei.
Pentru masa de Crăciun, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Nu lipsesc nici compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.
Cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi mănâncă preparate tradiționale, printre care: haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
De asemenea, sub fața de masă se regăsesc bani și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie. Pentru această zi de mare sărbătoare, gospodinele din Basarabia pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”.
După ce termină toate bucatele de gătit, ele se leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, se agaţă de icoană şi se păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe. Conform tradiției vechi, colacii și ajunelul se dau la animale de mâncare, pentru a fi ferite de ghinion tot anul.
