Oamenii de ştiinţă chinezi au reuşit să cloneze un macac rhesus, în prezent în vârstă de doi ani şi în stare bună de sănătate, prin perfecţionarea tehnicii care a dat naştere oii Dolly în 1996, potrivit unui studiu publicat marţi, informează AFP, citat de Agerpres.ro. Primatele sunt deosebit de dificil de clonat, iar cercetătorii s-au confruntat cu ani întregi de eşecuri înainte să reuşească.
Ei speră că noua tehnică a lor, care foloseşte placenta, va duce la crearea unor maimuţe rhesus identice în scopuri de cercetare medicală.
După ce oaia Dolly a fost clonată prin tehnica transferului nuclear de celule somatice (SCNT) în 1996, peste 20 de mamifere diferite au fost create graţie acestui procedeu: câini, pisici, porci şi bovine.
Însă abia după 20 de ani oamenii de ştiinţă au reuşit să cloneze primele primate. Doi macaci crabivori, identici din punct de vedere genetic şi numiţi Hua Hua şi Zhong Zhong, s-au născut prin SCNT în 2018 la Institutul de neuroştiinţe din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe din Shanghai, condus de Qiang Sun, principalul autor al studiului publicat în revista Nature Communications. A fost un progres ştiinţific, chiar dacă mai puţin de 2% dintre macacii crabivori clonaţi au fost vii la naştere. Toate tentativele de clonare a maimuţelor rhesus (Macaca mulatta) eşuaseră până atunci, scrie G4media.
Echipa de la institutul chinez a investigat motivele acelui eşec. Şi a identificat cauza principală: placentele care furnizează nutrimentele necesare creşterii embrionilor clonaţi prezentau anomalii în raport cu placentele provenite din fecundarea in vitro a maimuţelor neclonate.
Cercetătorii au înlocuit atunci celulele viitoarei placente, denumite trofoblaste, cu cele ale unui embrion sănătos şi neclonat. Această tehnică „a îmbunătăţit considerabil rata de reuşită a clonării prin SCNT” şi a dus la naşterea unei maimuţe rhesus clonate. Denumită Retro, aceasta are în prezent vârsta de doi ani, a explicat Qiang Sun pentru AFP.
Un singur dezavantaj: doar unul dintre cei 113 embrioni iniţiali a supravieţuit, înregistrând astfel o rată de reuşită mai mică de 1%, a dezvăluit Lluis Montoliu de la Centrul naţional de biotehnologie din Spania, care nu a participat însă la cercetările din China.
Dacă fiinţa umană ar putea fi clonată într-o zi – marea temere în acest domeniu de cercetare – ar fi necesar mai întâi să se reuşească clonarea altor specii de primate, a declarat acest om de ştiinţă pentru Science Media Centre (SMC) din Marea Britanie.
Rata scăzută de reuşită a acestor cercetări „confirmă nu doar că clonarea umană este inutilă şi discutabilă, ci şi faptul că dacă ea este încercată, ar fi extraordinar de dificilă şi nejustificată din punct de vedere etic”, a adăugat Lluis Montoliu.
Această opinie este împărtăşită şi de Qiang Sun, care consideră clonarea unei fiinţe umane „inacceptabilă” în orice circumstanţe.
Tehnica de clonare reproductivă prin SCNT (Somatic Cell Nucleus Transfer) presupune producerea unei copii genetice a unui animal prin înlocuirea nucleului unui ovul nefertilizat cu o celulă din corpul (somatic) al animalului donator, pentru a forma un embrion care poate fi transferat în uterul unei mame surogat.
O maimuţă rhesus, numită Tetra, fusese deja clonată în 1999, însă folosind o altă tehnică, ce implica divizarea embrionilor. Un proces mai simplu, dar care poate produce doar patru clone deodată.
Prin urmare, oamenii de ştiinţă s-au concentrat ulterior pe SCNT, în parte pentru că această tehnică poate crea mult mai multe clone, cu scopul de a obţine maimuţe identice din punct de vedere genetic şi care pot fi folosite pentru a studia anumite boli şi pentru a testa medicamente.
