Invazia rusă în Ucraina și armonizarea aprovizionării cu energie, care a precipitat criza energetică globală, a afectat cel mai rău țările din Europa de Est, arată un raport al Centrului pentru Studierea Democrației (CSD). Potrivit studiului Moldova a fost printre cele mai vulnerabile și mai grav afectate state, deoarece nu are suficiente resurse energetice locale și a depins de importul de combustibili fosili și energie electrică, în mare parte din Rusia. Nivelele scăzute de securitate energetică au dus la o volatilitate extremă a prețurilor, aprovizionare insuficientă și sărăcie energetică larg răspândită.
„Moldova a urmărit activ diversificarea furnizării de energie electrică și gaze naturale prin aducerea de livrări alternative din România, Ucraina și terminalele GNL de pe coasta Mării Egee. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial. Moldova ar trebui, de asemenea, să accelereze procesul de integrare în UE, concentrându-se pe măsurile cheie anticorupție, pentru limitarea interferenței politice în managementul companiilor energetice de stat și creșterea transparenței financiare a deciziilor de reglementare”, indică studiul CSD.
În evaluare sunt identificate recomandări direcționate pentru a accelera diversificarea completă a pieței energetice a țării, îmbunătățirea managementului companiilor energetice deținute de stat și o aliniere mai strânsă a politicii la obiectivele UE în materie de energie și climat.
Studiul indică că strategia energetică a Moldovei ar trebui să prioritizeze extinderea surselor de energie regenerabilă, concentrându-ne pe energia eoliană și proiecte fotovoltaice. În plus, adoptarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri și industrii, modernizarea industriei cu tehnologii inovatoare și sprijinirea centrelor regionale de inovare sunt cruciale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare.
„Moldova ar trebui să accelereze dezvoltarea Planului Național de Energie și Climă (NECP), care prezintă măsuri cuprinzătoare pentru tranziția de energie. Bazându-se pe NECP, Guvernul ar trebui să adopte, de asemenea, o emisie scăzută pe termen lung și alinierea legislației naționale cu Directiva privind emisiile de gaze cu efect de seră. În același timp, adoptarea rapidă a Legii climei va oferi o dată obligatorie pentru atingerea neutralității climatice și întărirea angajamentului Moldovei față de obiectivele climatice globale”, se enumeră printre recomandările CSD.
Guvernul ar trebui, de asemenea, să profite de asistența tehnică și sprijinul amplu al UE și alte instituții internaționale. Implicarea publicului în procesul decizional și public, procesele de participare la dezvoltarea planurilor naţionale, planurile climatice trebuie, de asemenea, îmbunătățite.
Totodată, implementarea eficienței energetice în clădiri și industrii pot reduce și mai mult consumul de energie, care vor duce la scăderea facturilor la energie și atenuarea poverii asupra gospodăriilor și a întreprinderilor.
De asemenea, studiul a analizat și riscul corupției din procesul de reformare a sectorului energetic și a expus unele soluții de prevenire. Printre cele mai importante măsuri anticorupție se enumeră:
• Limitarea amestecului politic în managementul companiilor energetice de stat;
• Creșterea transparenței financiare a reglementărilor decizii;
• Efectuarea de evaluări detaliate de impact ale decizii strategice pentru proiecte de infrastructură;
• Întărirea capacităţii profesionale, integrității și independenței conducerii și consiliilor companiilor energetice de stat;
Studiul complet îl puteți parcurge în documentul atașat mai jos.
