Timp de 20 de ani în Republica Moldova a rămas același număr de primari, în timp ce numărul populației a scăzut drastic. Astfel, mai mult jumătate de primării au până la 1500 de locuitori, iar fiecare a treia are sub 1000 de locuitori. Totodată, în 34 de primării sunt mai puțin de 500 de oameni, care sunt o „excepție de la lege”. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, amalgamarea voluntară și municipalizarea ar soluționa problema administrativă.
Potrivit analizei economice, realizate de Veaceslav Ioniță, în noiembrie 2023, au fost aleși 898 de primari, dar nu există oameni în localitățile unde aceștia au fost aleși. Or, de la alegerile locale generale din 2015, populația Republicii Moldova a scăzut cu 11,7%.
„La primele alegeri locale, în 1995, în țară erau 3,5 milioane de cetățeni. În 2023 – 2,5 milioane. Un milion de oameni sau mai mult de 30% din populația Republicii Moldova nu mai este în țară, iar noi continuăm să avem același număr de primari”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 1995, mărimea medie a unei primării rurale era de 2.490 de oameni, iar în 1999, când s-a trecut la județe, o localitate avea în mediu 3490 de locuitori. În 2003, s-a ajuns la 2250 de oameni, iar astăzi, o primărie rurală are în mediu 1700 de oameni sau de 2 ori mai puțin decât acum 20 de ani.
În context, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori, fiind admise unele excepții. Dar cazurile excepționale au ajuns o regulă nescrisă. Dacă în 2015, erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori, în 2023, erau deja 469.
„Din 2015 și până în 2023, numărul primăriilor mici de până la 1500 de locuitori a crescut cu 108 unități. A scăzut cu 53 și numărul primăriilor cu o populație de la 1500 la 3000 de locuitori. Cu 52 a scăzut numărul primăriilor cu o populație de la 3000 mii la 10 mii de oameni și cu 3 a scăzut numărul primăriilor cu un număr mai mare de peste 10 mii de cetățeni”, a spus Ioniță.
Totodată, în 2015, erau 13 primării cu o populație sub 500 de locuitori, iar în 2023, sunt deja 34 . Practic, toate localitățile s-au depopulat, fiind înregistrate primării și de 280-300 de locuitori.
Economistul afirmă că dispar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori: „Practic, fiecare a treia primărie din Republica Moldova are mai puțin de 1000 de locuitori. Primării cu oameni de până la 1500 erau 40%, acum sunt 50%. 85% dintre primării au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3000 de locuitori sunt doar 15%.”
Totuși, în ultimii opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat, Ceadâr Lunga și Chișinău, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova.
Economistul a menționat că, alături de mai alte organizații, a încercat să promoveze idea descentralizării și creșterii puterii autorității locale, după ce s-a constatat că o primărie mică are 13,3 de angajați la 1000 de locuitori, cele de mărime medie – 4,4 angajați; iar cele mari – 2,1.
„Povara administrativă într-o primărie mică este de 6 ori mai mare decât a primăriilor mari. Bugetul acestei primării merge în mare parte pentru întreținerea aparatului administrativ și pentru cheltuieli curente, iar pentru investiții nu rămân bani și astfel rămân la mila Guvernului”, a punctat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că o primă soluție ar fi amalgamarea voluntară a primăriilor. A doua soluție ar fi municipalizarea, adică raioanele să fie transformate într-un municipiu care înglobează șase orașe și mai multe sate. Astfel, să fie un primar general ales de toate localitățile și un consiliu municipal și primar în fiecare sat.
„Impactul pozitiv al amalgamării este că se vor mări bugetele locale, se va dezvolta infrastructura, se vor realiza mai multe proiecte de investiții și se va reduce aparatul administrativ din primării. Impactul negativ al amalgamării este că va crește distanță către primărie și unele serviciile prestate de către primăriei. Există riscul că se va da prioritate satului unde este primăria, dar și distribuția banilor nu se va face onest”, a mai spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui, municipalizarea și amalgamarea sunt două instrumente pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze ca să aibă o administrare eficientă.
