Experimentele pe animale. În țară sunt doar patru asemenea laboratoare. Ni s-a permis accesul în laboratorul ce funcționează în cadrul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, care, după reforma științei, a fost asimilat de Universitatea de Stat din Moldova. Aici, cercetătorii cresc șobolani sau, în limbajul tehnic, animale experimentale, pe care testează diverse preparate pentru a vedea cum acționează acestea asupra metabolismului și sistemului imunitar. Sunt circa 50 de șobolani acum, fiecare animal costă o mie de lei.
Experimentele pe animale sunt mai puțin cunoscute opiniei publice. Ați auzit sau nu, dar aflați că şi în Republica Moldova există laboratoare unde cercetătorii testează produsele pe care le inventează, pe animale. Aceste spații poartă numele de vivarii.
„Sunt crescute pentru experimente. - Sunt create special așa? - Da, ele sunt create cu așa comportament, genetică. - ADN-ul lor este asemănător cu cel al oamenilor? - Da, seamănă foarte mult cu omul, de aceea sunt folosiți”.
Vivariul din cadrul acestui institut a fost moştenit tocmai din perioada sovietică.
„- Prima dată au fost cumpărați din Sankt Petersburg. - În ce an? - În perioada sovietică. - Și de atunci doar îi înmulțiți? - Da, de atunci noi, peste un timp, luăm ori de la Tiraspol ori de la.. Acum luăm de la Tiraspol, că ei au legătură cu Rusia. Acolo sunt rădăcinile lor. Noi reînnoim doar fondul genetic, peste 3-4 ani”.
Aceşti şobolani, chiar dacă supravieţuiesc experimentelor, nu au o durată de viaţă foarte mare. Sunt și foarte scumpi, preţul unui exemplar poate ajunge la 1000 de lei. De aceea, cei care se ocupă de acest vivariu preferă să-i înmulţească pe loc, ca să nu fie nevoiți să-i cumpere.
„- Cam așa, până la doi ani și ceva. - Câți aveți acum? - Avem în jur de 50 de exemplare. - Dar le înmulțiți în laborator sau în mod natural? - Natural. Astea sunt femelele, dar iaca sunt și pațanii. - Ca de obicei așa, 4-6 pui. Dar pot să nască și doi. - Dar de câte ori pe an îi înmulțiți? - Depinde, după nevoie. - Dar de câte ori fac pui într-un an? - De două-trei ori pe an și patru uneori. Dar noi nu facem mai mult de trei ori pe an, că facem o rotație”.
Chiar şi moartea animalelor este sub strictă evidenţă şi niciunul nu pleacă de aici fără un control riguros.
„- În primul rând, în ultimul timp noi nu avem probleme cu asta. Cercetătorii ei hotărăsc soarta lor. Dar de obicei, dacă moare animalul noi facem act și avem comisia pe etică. Aici se înregistrează că animalul a murit și e dus la necropola specială pentru animale”.
Experimentele cu implicarea animalelor sunt considerate uşoare. Nu implică riscuri pentru mediul înconjurător sau pentru populaţie.
„Noi lucrăm cu institutul de micro-biologie, cu bacteriile nepatogene. Dacă merge vorba despre viruși și bacterii patogene, atunci nu. Trebuie create condiții speciale, respectate normele sanitare, aparataj special. Acolo se schimbă tot. De obicei noi testam aici rațiile noi, produsele noi elaborate și adaos biologic activ. Testăm cum acestea acționează asupra metabolismului întreg, aminoacizii, asupra sistemului imun”.
Întrebat dacă în veacul inteligenței artificiale și a tehnologiei informației mai este nevoie de testarea produselor pe animale vii, şeful vivariului ne-a răspuns fără ezitare.
„Vedeți că toate cercetările ele sunt orientate spre om. Noi nu facem aici și nu hotărâm problemele animalelor, noi hotărâm problema omului. Dar înainte de a fi propus pentru oameni, noi trebuie să testam pe animale, să vedem cum acestea reacționează, cum acționează acestea asupra metabolismului și asupra sistemului imun. Aceasta testare este lege”.
Conform spuselor cercetătorului, anul trecut, în experimentele făcute aici au fost încadrate peste 200 de animale experimentale. Şi, pentru a înţelege că cercetările făcute aici nu sunt fără rost, am aflat că există unele rezultate foarte interesante.
„- Noi am elaborat aici adaos alimentar biologic activ. - Asta ce înseamnă? - Asta ce înseamnă? Înseamnă că acest preparat este făcut pe bază de plante și noi l-am testat aici cu rezultate bune. Și când a început pandemia și era mare panică, la noi a venit un doctor și ne-a întrebat „aveți ceva, ori nu aveți„? Am zis că avem, dar testate numai pe animale. Doctorul a înțeles și între timp a propus oamenilor bolnavi de Covid, dacă doriți, poftim. Și acest preparat a dat rezultate super. Timpul de vindecare, pentru pacienții cu Covid, a scăzut de la 20 de zile, la 5-7 zile, de patru ori. Asta e prima reacție pozitivă, iar a doua a fost că, nici unul din pacienții care a primit acest adaos biologic-activ nu a ajuns la secția de reanimare. Nici unul”.
Din păcate, aceste rezultate foarte rar ajung să se materializeze în produse ce pot fi folosite. După spusele profesorului, lipsa de interes a autorităţilor este principalul factor care lasă aceste reuşite să se prăfuiască pe rafturi sau prin sertare.
„- Noi am primit premii de stat în domeniul științei. Și noi când am primit premiile, am ridicat problema asta. Daca aceste preparate dau rezultate, de ce nu încercăm să le producem? Și la Ministerul Sănătății a fost ridicată problema asta, dar nimic. - Dar vi se pare normal ca statul dacă dă bani, dumneavoastră cercetați și ajungeți la niște rezultate reale dar mai departe nu se întâmplă nimic. - Da. - Păi și vi se pare normal? - Nu, nu e normal. - Adică ar trebui ca statul să valorifice cercetările astea, nu? - Numaidecât. Statul dacă dă bani, el trebuie să facă tot posibilul ca aceste rezultate să intre în viață”.
Vivariul a fost acreditat în anul 2020. Acest fapt le permite cercetătorilor care lucrează aici să-și publice rezultatele în revistele internaţionale de ştiinţă. În țară sunt încă trei laboratoare unde se fac experimente și cercetări pe animale.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
