Moldovenii intră în noul an cu prețuri mari la gazele naturale, asta deși prețul la bursele internaționale a scăzut considerabil în ultimul an. Astăzi, la bursa de la Amsterdam se vând gaze la preț de circa 320 dolari per 1000 de metri cubi, în timp ce Energocom vinde către Moldovagaz cu 605 dolari. Cutia Neagră Plus a încercat să afle cauzele acestor prețuri și de ce consumatorii plătesc atât de mult.

Gazul cumpărat pentru o iarnă ne-a ajuns pentru un an

Povara financiară a gazului scump este moștenită încă din iarna lui 2022. În perioada mai 2022 - ianuarie 2023 Energocom a cumpărat aproape 600 milioane de m3 de gaz la un preț mediu de 1024 dolari. Această cantitate ar fi trebuit să acopere consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece, dacă Gazprom ar fi sistat livrările de gaze pentru Moldova, așa cum amenința că o va face. Estimările autorităților au fost însă greșite. Gazul scump ne-a ajuns până în toamna anului 2023.  Victor Parlicov, ministrul Energiei spune că noi am intrat în mai 2023 cu peste 200 de milioane de metri cubi de gaze procurate anterior la prețuri mult mai mari. „Noi nu am vândut aceste gaze în 2023 cu prețurile cu care au fost achiziționate, circa 1000 de dolari. Ele au fost vândute mai ieftin. Treptat, treptat, noi am diluat gazul mai ieftin cu gazul mai scump și vindem gazul la preț mediu. Acesta este motivul pentru care noi astăzi nu putem coborî prețul gazului sub 605 dolari”, a declarat Parlicov.

Fostul director al ANRE, Octavian Calmîc, dă vina pe managementul defectuos și pe lipsa de viziune a celor implicați atunci în achiziționarea gazelor. „Dacă hotărârea de guvern a stabilit în 2022 crearea unui stoc de 22,8 milioane de metri cubi, cum s-a ajuns la crearea unui stoc de 600 milioane de metri cubi? Asta este întrebarea cheie. Care este rațiunea? Sigur că stocuri trebuiau făcute, era incertitudinea pe piața internațională, regională și locale. Dar achizițiile excesive, noi nu am consumat acel gaz scump tot anul 2023”, s-a arătat nedumerit Calmîc.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, implicat atunci în achiziționarea gazelor, a dat vina pe incertitudinea de pe piața gazelor din acea perioadă. Spînu a mai menționat că exista riscul ca Gazprom să deconecteze total Republica Moldova de la gazele rusești. Prin urmare, calculele au arătat că pentru a ieși din iarnă era nevoie anume de această cantitate. „Dacă ne uităm la știri, la ce spuneau experții în perioada de toamnă, atunci noi ne așteptam la o iarnă foarte grea, friguroasă”, a declarat Andrei Spînu în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.  

În cadrul aceleiași emisiuni, Spînu le-a dat și o replică celor care îl criticau că a cumpărat prea mult gaz. „După război, toți îs eroi – știu cum ar fi fost iarna, toți știu că prețurile ar fi scăzut. Cine ar fi știu asta? Invers. Eu îmi aduc aminte foarte bine. Și la emisiuni, și pe rețelele de socializare, toată lumea spunea: de ce nu cumpărați gaz? De ce nu creșteți stocurile? Chiar și la 800 de dolari și la 1000 de dolari. Ce se întâmplă dacă rămânem fără gaz?”, a replicat ministrul Infrastructurii.

Gazele cumpărate în exces ne-au costat cu 34 milioane de dolari mai mult 

O hotărâre de guvern din august 2022, cu privire la măsurile care trebuie luate în cazul în care Gazprom va reduce livrările de gaze, stipula despre necesitatea de a procura 480 de milioane de metri cubi de gaze și nu 600. „În documentul acesta sunt trei scenari cu privire la reducerea livrărilor de gaze din partea Gazprom - cu 35%, cu 50% sau în genere vor închide de tot gazul. Noi am avut situația a doua, când Gazprom ne dădea doar jumătate din volum. Prin urmare erau prevăzute 13 măsuri despre ce trebuie să facem ca să reducem consumul. În rezultat conform estimărilor guvernului, dacă nu se întâmplă nimic și o să avem gaz sufiecient, noi o să consumăm 961 de milioane de metri cubi. Dacă o să fie probleme și noi o să implementăm aceste măsuri, consumul se va reduce la 480 de milioane de metri cubi. Ne uităm cât a cumpărat Energocom. A cumpărat 600 de milioane de metri cubi. Întrebarea simplă. Pentru ce?”, s-a întrebat retoric Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic.

Calculele lui Sergiu Tofilat arată că surplusul de gaze procurat de Energocom în iarna lui 2023 a creat un prejudiciu de aproape 34 milioane de dolari. „Gazul ăsta, cumpărat în exces, are un preț mediu de 724 dolari. Dacă noi zicem că a fost procurat în exces și este prejudiciu, trebuie să avem cu ce compara. Unica bază de comparație este prețul cu care Energocom a cumpărat vara aceasta - este 420 de dolari. Acum dacă facem diferența, care e 304 dolari la mia de metri cubi, înmulțit la cantitate, iese undeva 33,9 milioane de dolari. Asta noi am plătit mai mult pentru gazul ăsta procurat în ianuarie 2023 în exces”, conchide Tofilat.   

Gazul scump pentru o iarnă, cumpărat atunci de Energocom, ne-a ajuns pentru încă un an. În iunie 2023, Spânu ne asigura că „gazul scump” se va termina în toamna lui 2023. „Încet, încet va fi consumat și cam asta e. Efectiv nu ai ce face cu el, trebuie să-l consumăm. Dar cantitatea nu este prea mare. În câteva luni se va consuma. Tariful deja a scăzut, iar dacă Energocom va continua să cumpere gaz la un preț mic, atunci el se va dilua și tariful va scădea”, îi asigura atunci Spînu pe cetățeni.

De ce nu au scăzut prețurile la gaze?

Aceste pronosticuri au creat așteptări legate de ieftinirea tarifelor la gaz pentru consumatorii casnici în preajma iernii. Așteptarea a fost alimentată și de unii experți și oficiali. În septembrie 2023, în direct la TV8, ministrul Energiei, Victor Parlicov, menționa că există premise reale pentru o scăderea a tarifului la gaz pentru consumatorul final. „Eu sunt sigur că va fi mai bine. Eu cred că noi vom reuși să micșorăm prețul acum”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Novaya Nedelya.

Parlicov a fost contrazis încă atunci de Vadim Ceban, șeful de la Moldovagaz. În cadrul emisiunii Cutia Neagră, Ceban spunea că despre o ieftinire a gazului nu se poate vorbi mai devreme de ianuarie 2024. „Dacă vom avea preț de achiziție începând cu 550 de dolari în trimestrul patru, vom merge la ANRE să cerem micșorarea tarifului. Acum însă este 768 de dolari și în trimestrul patru, după prognoza noastră va fi 600 de dolari. Deci nu este premisă”, spunea Ceban la câteva zile după declarațiile lui Parlicov. 

La două luni după ce se arăta încrezut că prețul gazelor va scădea, Parlicov a schimbat macazul. În cadrul emisiunii Alternativa de la TV8, ministrul Energiei declara deja că, deși Energocom a cumpărat toată vara gaz la preț mic, nu vede premise ca prețul gazului pentru consumatori să scadă. „Anume din cauza faptului că am avut rezerve mari de gaze scumpe nu ne-a permis să scădem tariful acum. Noi ne-am luat responsabilitatea să furnizăm la preț de 600 de dolari, dar la preț de 500 sau 400, din păcate, nu putem. Prin urmare, în acest moment, pentru această iarnă, eu nu văd premise ca gazul să se ieftinească”, declara Parlicov în cadrul emisiunii Alternativa de la TV8. 

Acum, ministrul de la Energie argumentează că această schimbare de retorică se datorează creșterii atipice a prețurilor la bursă în septembrie-octombrie 2023. „Noi ne așteptam ca în lunile septembrie și octombrie prețul să meargă în continuare în jos, pentru că stocurile în UE erau deja pline. Și noi ne așteptam ca în aceste luni să fie o scădere de prețuri. Și să achiziționăm gaze în acea perioadă la prețuri mai joase. Astfel, noi speram să mai diluăm din costul stocurile, așa încât să ne permitem o micșorare de prețuri. S-a întâmplat ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, războiul din Gaza. Asta a creat o panică pe piețe, inclusiv din cauza lanțurilor logistice din canalul Suez”, a argumentat ministrul Energiei acea schimbare de retorică.   

O altă cauză, care influențează prețul mare al gazului la contor, sunt devierile financiare acumulate de Moldovagaz pe parcursul ultimilor doi ani. „Devierile s-au format în perioada 2021-2022, când prețul de la Gazprom era mai mare, dar tariful nu acoperea costurile. De exemplu, tariful era calculat de la prețul de 699 de dolari, după de la 900, dar Moldovagaz plătea real 1060, 1400, 1670 și s-a ajuns chiar la 1860 de dolari. Moldovagaz cumpăra gaz mai scump și ni-l vindea nouă mai ieftin. Reiese că înregistra datorii. Noi consumatorii, trebuie să întoarcem aceste datorii”, spune Tofilat.

Vadim Ceban crede însă că aceste devieri urmează să fie recuperate aproape în totalitate până în primăvară. „Ca sumă devierile tarifare au fost în jur de 380 de milioane de lei la finele anului 2023. Cred că în luna martie, cel târziu aprilie, suma va fi aproape zero”, crede Ceban.

Șeful de la Moldovagaz a declarat în exclusivitate pentru TV8 că la sfârșitul lunii ianuarie Moldovagaz urmează să solicite ANRE-ului o diminuare a tarifului. „Noi am menționat anterior că noi vom fi primii care ne vom adresa la ANRE pentru ajustarea tarifului. Cred că vom face acest lucru imediat după 20 ianuarie. După calculele noastre tariful poate fi în jur de 14-16 lei”, a declarat Ceban pentru Cutia Neagră Plus. 

Cetățenii Republicii Moldova nu vor simți însă din plin această ieftinire, deoarece, în aceste condiții, vor fi diminuate compensațiile guvernamentale pentru factură. „Dacă prețul reglementat o să scadă la 14 lei, o să simtă doar anumite categorii. Celelalte categorii care sunt în gradele cele mai înalte de vulnerabilitate, o să plătească tot 12 lei”, ne-a spus Diana Blănaru, șefa de la comunicare de la Ministerul Muncii.  

Victor Parlicov este de părere că în societate se vorbește prea mult despre prețul gazelor și prea puțin despre eficiența energetică. El este sigur că facturile la căldură ale moldovenilor pot scădea la jumătate, dacă clădirile ar fi eficientizate energetic. „Eu aș vrea să discutăm nu despre cât este un metru cub de gaz, dar cât e factura. Pentru că 30 de ani noi în loc să discutăm cum putem să reducem facturile din contul eficienței energetice, noi discutăm cum putem să reducem costul gazului, ca să reducem facturile. În realitate, chiar și cu prețul de azi la gaze, factura poate fi redusă de două ori, dacă noi investim în eficiență energetică”, se arată încrezut Parlicov.

Companiile de pe piața liberă oferă prețuri mai bune

În timp ce Energocom s-a împotmolit în “gazele scumpe” procurate în iarna lui 2022, unii jucători de pe piața liberă ademenesc clienții cu prețuri mai mici. Aceștia deservesc în mare parte persoane juridice, nu și consumatorii casnici.

Una dintre astfel de companii este East Gas Energy Trading, a cărui beneficiari sunt oameni din anturajul fostului ministru democrat Vladimir Cebotari. La o licitație publică organizată la finele anului trecut de către Apă-Canal Chișinău, East Gas propunea gaz la preț de 11,88 lei pentru presiunea înaltă și 15,57 lei pentru presiune joasă. 

Chiar și compania-fiică a Moldovagaz, Transautogaz, care de asemenea vinde gaz pe piața liberă, oferă un preț cu 25% mai mic decât cel de la Moldovagaz. „Da! Transautogaz activează pe piața gazelor, are experiență bogată, este un jucător puternic pe piața liberalizată de gaze. Cumpără, la fel ca și ceilalți furnizori, de la traderii europeni și vinde către consumatorii care fac parte din industrie și servicii. Ei nu vând însă către consumatorii casnici”, ne-a spus șeful de la Moldovagaz.

Octavian Calmîc crede că în Republica Moldova nu se dorește crearea unei piețe  cu adevărat libere, care să stimuleze scăderea prețurilor la gaze. „Pe lângă acele companii care aparțin grupului Moldovagaz, au apărut și jucători independenți. Sunt câțiva dintre ei care sunt mai activi, despre care s-a scris și în presă, au făcut oferte și către Energocom. Din păcate, nici unul dintre ei nu a izbutit. În esență, nu s-au creat premise pentru o piață liberă sau nici măcar nu s-au creat premisele creării unei piețe libere în domeniul gazelor naturale. Ba chiar mai mult, se observă un proces național de a stopa acest proces de liberalizare a pieței”, este de părere fostul director ANRE. Vadim Ceban nu este însă de acord cu Octavian Calmîc. „Foarte mulți consumatori, și chiar acum, își schimbă furnizorul. Acest lucru are loc zilnic, procedura este foarte bine descrisă în regulamentele ANRE. Moldovagaz niciodată nu a pus anumite piedici sau a refuzat schimbarea furnizorului și accesul pe piața de furnizare a altor jucători. De aceea, eu cred că sunt foarte multe speculații”, ne-a asigurat Ceban. 

Gazele rusești mai ieftine, doar pentru regiunea transnistreană 

De la 1 ianuarie, Gazprom anunță că va vinde gaze spre Republica Moldova la preț de 380 de dolari. Prețul este cu 225 de dolari mai mic decât cel pe care îl oferă Energocom în prezent. Tot gazul va ajunge însă în regiunea transnistreană, iar o bună parte va fi folosit la producerea energiei electrice mai ieftine, care va fi vândută malului drept. Planurile Chisinaului ar putea însă să fie date peste cap de autoritățile din Ucraina. Dacă, Kievul va decide să nu mai permită tranzitul gazelor rusești, Transnistria și malul drept vor rămâne pe întuneric. 

Sergiu Tofilat consideră că decizia de a da tot gazul Transnistriei este benefică pentru ambele maluri ale Nistrului. „Tot gazul care vine de la Gazprom îl dăm malului stâng, ca ei să nu înghețe. În schimb, ei ne dau curent electric la preț mai avantajos, de exemplu decât putem lua din România. MGRES ne dă cu 66 de dolari Megawatul, pe când în România este 120-130 de euro, cam de vreo două ori mai scump”, crede Tofilat.

Calculele Ministerului Energiei arată că gazul oferit MGRES pentru a produce curent electric generează economii de aproximativ 20 de milioane de dolari la prețul pentru energie electrică. „Calculul pe care l-am făcut arată foarte clar. Nouă ne iese mai convenabil. Per total, consumatorii vor economisi până în luna aprilie până la 20 de milioane de dolari. Datorită faptului că noi vom utiliza gazele acestea pentru producția energiei electrice, vom avea energie electrică la prețuri mai competitive”, arată calculele ministerului.     

„Dacă este mai ieftin, e judicios să cumpărăm de la Gazprom”

Ministrul ia însă în calcul și posibilitatea ca, în această primăvară, la sfârșitul sezonului rece, când consumul de gaz din Transnistria va scădea, o parte din gazul rusesc ieftin să ajungă și pe malul drept al Nistrului. „După ce se epuizează perioada rece, după ce volumele de gaz livrate de Gazprom vor fi suficiente pentru a acoperi inclusiv consumul malului drept, vor fi luate decizii strict comerciale. Dacă noi vom putea cu Energocomul aduce gaz mai ieftin de pe piața internațională, atunci vom procura de la Energocom. Dacă gazul de la Gazprom va fi mai ieftin, decât ceea ce putem noi obține pe piața internațională, atunci este judicios să cumpărăm gaze de la Gazprom”, spune ministrul Energiei.

O hotărâre anterioară a CSE obligă Moldovagaz să cumpere gaz de la Energocom până în luna mai. După aceasta, în funcție de oferte, Moldovagaz urmează să decidă de la cine să își facă plinul pentru țevile de gaz. „Contractul pe care noi îl avem semnat cu Energocom este valabil până în luna mai. În cazul în care în luna mai oferta Gazpromului va fi mai favorabilă, evident vom cumpăra de la Gazprom. Dacă va fi de la Energocom, sau alt jucător, evident vom procura de la acest jucător”, crede Vadim Ceban.  

Va fi obligat malul stâng să renunțe la gazul rusesc?

Planurile Moldovagaz și ale oficialilor de la Chișinău pot fi însă date peste cap de Ucraina. În decembrie 2024 expiră contractul privind tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul statului vecin. Naftogaz a anunțat că nu va mai semna un nou contract, ceea ce va face foarte dificil tranzitul gazelor rusești spre Republica Moldova, dar mai ales spre regiunea transnistreană.  „După ce s-a început războiul, s-a votat o lege prin care li s-a interzis companiilor rusești să încheie contracte cu parteneri din Ucraina. Ucraina va asigura în continuarea tranzitul gazelor rusești, dar contractele le va semna nu cu Gazprom, dar cu traderii europeni. Tiraspoltransgaz licență nu are, deci ei nu au cum participa la licitațiile de rezervare a gazoductului prin Ucraina. Moldovagaz a încercat, în decembrie. Reglementatorul ucrainean le-a interzis să participe la licitație, deoarece acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom. Atunci, noi o să ajungem după 2024 în situația când regiunea transnistreană nu va mai putea primi gaz rusesc gratis”, spune Sergiu Tofilat.

Ceban spune că tehnic există mai multe scenarii prin care gazul rusesc ar putea ajunge în Transnistria. „Dacă va fi închis tranzitul și aceste puncte nu vor fi accesibile prin Ucraina, sunt alte puncte, alte coridoare, cum este de exemplu coridorul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, prin care poate fi transferată această cantitate pentru consumatorii noștri, inclusiv pentru cei din Transnistria”, se arată încrezut Vadim Ceban. 

Victor Parlicov este de părere că Transnistria ar trebui de pe acum să se pregătească pentru un asemenea scenariu. În opinia lui Parlicov, regimul neconstituțional de la Tiraspol ar trebui să înceapă o creștere graduală a prețului la energie, pentru a resimți mai ușor o eventuală deconectare de la gazele rusești. „Acest lucru va afecta în primul rând regiunea transnistreană. Noi, pe malul drept, ne-am învățat deja să ne descurcăm, indiferent dacă vor fi sau nu gaze din partea Gazprom. Problema pe malul stâng este că, dacă ei brusc vor trebui să treacă la prețul de piață și să achite gazul la prețul real, economia lor, bugetul, nu va putea face față. Și, respectiv, ei trebuie treptat, treptat să-și învețe consumatorii, să-și învețe industria, să reducă consumul, astfel încât să poată face față și să poată plăti prețul de piață”, este convins Parlicov.  

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.